Criza lichidităților va frâna relansarea economiei în 2012

La începutul lui 2012, pe meridianele pesimismului se vorbește de prelungirea recesiunii, iar pe cele ale optimismului, de încetinirea creșterii economice. Numitorul comun al tuturor previziunilor este: prudența. După trei ani  de criză economică, omenirea nu se mai îmbată cu visul că va scăpa prea curând de coșmar.

Economia mondială este cardiacă. Sistemul financiar-bancar, inima sa, pompează prea puțin "sânge" în venele și arterele industriilor, serviciilor, comerțului, construcțiilor, investițiilor. Cauza a fost descoperită: structurile statale consumă prea multe resurse financiare, lăsând prea puține economiei. Omenirea a intrat în noul an cu credința că guvernele, mai ales cele de pe bătrânul continent, vor rezolva criza datoriilor suverane. Uniunea Europeană s-a angajat ca din 2012 să aplice tratamentul șoc: să taie din cheltuieli bugetare, să reducă evaziunea fiscală, să asigure mai buna colectare a veniturilor, să aducă deficitele bugetelor naționale sub pragul de 3%. Asta înseamnă că, la nivel continental, vor fi aplicate măsurile dureroase de care românii au avut parte în 2010 și 2011: concedieri masive, tăieri de salarii, de ajutoare pentru cei nevoiași, restrângerea asistenței sociale, creșteri de taxe și impozite. În 2012, România intră cu avantajul că a luat măsuri mai din vreme. Pentru ea, va fi anul alegerilor locale și generale, dar și al convalescenței. Trebuie să aibă grijă ca boala să nu recidiveze.

Criza mondială a resurselor financiare va fi resimțită acut în economia românească. Cum vrea guvernul să o contracareze? Pentru 2012, Executivul a prevăzut un grad mai înalt de absorbție a fondurilor europene, lansarea unor mari proiecte de investiții în parteneriat public - privat, în valoare de circa 50 de miliarde de euro (!) și demararea privatizărilor pe bursă. Rămâne să vedem ce se va realiza din aceste proiecte. Bugetul de stat rămâne principalul consumator de credite și în acest an. Ministerul Finanțelor Publice va continua să se împrumute de pe piața bancară internă, pentru a achita împrumuturile ajunse la scadență, mărind tot mai mult datoria publică. În aceste condiții, creditarea va fi mult mai săracă și mai scumpă pentru mediul de afaceri și pentru populație. Vom asista la o adâncire a crizei lichidităților și la creșterea blocajelor financiare din economie. Din cauza lipsei de capital de lucru, multe firme vor fi în pericol. Managerii vor trebui să fie mai precauți decât oricând, să întărească disciplina financiară și contractuală, pentru a reduce la maximum riscul de neîncasare a facturilor.

În 2012, motoarele economiei vor continua să fie: industria, exporturile și investițiile de stat în infrastructura rutieră. Din cauza secetei din toamna și iarna lui 2011, producția agricolă a acestui an va fi inferioară celei din 2012. Nesusținut de piața creditelor, sectorul construcțiilor își va continua declinul. De altfel, în ultimii trei ani, numărul autorizațiilor de construire a fost în scădere. Lucrările de reparații și de reabilitare termică a clădirilor vor reprezenta, pe mai departe, supapa de salvare a acestei ramuri economice. Comerțul se va confrunta cu un consum mai scăzut. Populația și agenții economici vor continua să-și restrângă cheltuielile, pe fondul lipsei de lichidități, dar și din prudență. Instituțiile financiar-bancare din România vor avea tot mai puține resurse de la băncile mamă, din străinătate. Exodul capitalului bancar va continua în 2012. Băncile autohtone vor trebui să se bazeze mai mult pe resursele interne, pe economiile populației, fapt ce va duce la intensificarea competiției, cu efecte pe planul dobânzilor. Creditarea va fi mai scumpă, iar ponderea împrumuturilor restante va continua să crească.

Anul a început cu majorarea accizei la motorină și a redevențelor la resursele energetice și minerale, fapt ce va determina inflamarea prețurilor, în lanț, în următoarele două luni. Ținta anuală de 3%, pentru inflație, stabilită de BNR, va fi amenințată, dar scăderea consumului și a lichidităților va face ca puseul inflaționist să fie resorbit.