Curtea Constituțională va discuta sesizarea președintelui Băsescu privind Legea caselor naționalizate

Curtea Constituțională a României (CCR) va lua în discuție, în data de 14 ianuarie, sesizarea președintelui Traian Băsescu vizând modificările aduse Legii caselor naționalizate, altele decât cele dezbătute deja de CCR.

Președintele Traian Băsescu a sesizat Curtea Constituțională în legătură cu modificările Legii 10/2001, precizând că atacă alte aspecte decât cele deja sesizate, se arată într-un comunicat de presă, în 23 decembrie, de Administrația Prezidențială.

Șeful statului a sesizat, în primul rând, aspecte de ordin procedural. Potrivit Președinției, Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 a fost adoptată cu încălcarea principiului constituțional al bicameralismului deoarece Senatul, în calitate de primă cameră sesizată, a respins propunerea legislativă, iar Camera Deputaților, în calitate de cameră decizională, a adoptat propunerea legislativă, însă cu un conținut diferit față de conținutul legii respinse în prima Cameră. "În raport de forma legii trimisă spre promulgare, varianta legii adoptată de Camera decizională se îndepărtează în mod substanțial atât de la textul propunerii legislative cât și de la obiectul avut în vedere de inițiatori", se arată în textul sesizării.

În privința aspectelor de fond, Legea, în forma trimisă spre promulgare, "conține prevederi ce nu corespund exigențelor Convenției Europene a Drepturilor Omului privind accesibilitatea și previzibilitatea normei juridice" și nu respectă principiul preeminenței dreptului și al separației puterilor în stat, adică duce la modificarea procedurilor juridice pe parcursul derulării proceselor existente în fața judecătorului.

Drept argument, Președinția a prezentat concluziile CEDO - "La 9 decembrie 2008, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în cauza Viașu vs România, a identificat o disfuncționalitate a legislației române și o practică administrativă care au afectat, și pot încă afecta, și pe viitor, un număr mare de oameni. Cadrul legal, stabilit de autorități pentru o categorie specifică de cetățeni, respectiv beneficiarii măsurilor de restituire a bunurilor naționalizate sau confiscate de statul comunist este apreciat ca inadecvat, iar modificările aduse nu sunt de natură să asigurare un just echilibru între diferitele interese incidente și să determine realizarea efectivă și rapidă a dreptului la restituire, în conformitate cu principiile preeminenței dreptului și al legalității. Or, prin ratificarea Convenției, Statul român și-a asumat obligația de a stabili un cadru juridic intern compatibil cu aceasta".