Dezastrul de la CFR Marfă și gestionarea deșeurilor menajere, sub lupa Curții de Conturi a României

1202
1
Dezastrul de la CFR Marfă și gestionarea deșeurilor menajere, sub lupa Curții de Conturi a României - fond-1657570260.jpg
În anul 2021, cei 1.334 de auditori publici din cadrul Curții de Conturi a României au avut o activitate extrem de bogată: 1.718 misiuni de audit financiar, 67 de misiuni de audit al performanței în domenii considerate prioritare, 460 de misiuni de audit de conformitate și 4.886 de acțiuni de monitorizare a implementării măsurilor dispuse prin decizii.

Potrivit raportului de activitate al Curții de Conturi, pe anul 2021, verificările s-au desfășurat la 2.177 de entități: instituții publice, companii și regii ale statului. În timpul misiunilor de audit au fost constatate abateri de la reglementările legale, care au condus la: nestabilirea, neurmărirea și neîncasarea unor venituri bugetare, la prejudicii și denaturarea unor date și informații din situațiile financiare. Auditorii Curții au identificat: venituri suplimentare de 824,129 milioane de lei la bugetele statului; prejudicii de 776,254 milioane de lei; abateri financiar-contabile în valoare de 38.335.323.000 de lei.

Pentru prejudiciile identificate, Curtea de Conturi a formulat 100 de sesizări penale. Pe de altă parte, entitățile verificate au contestat în instanțele de judecată actele de audit și control, fiind înregistrare 868 de cauze. Dintre acestea, 329 au fost soluționate definitiv (86% în favoarea Curții), iar 539 au rămas pe rolul instanțelor judecătorești, în curs de soluționare.

Ministerul Transporturilor, marele vinovat

Raportul de activitate al Curții de Conturi dedică un capitol special Societății Naționale de Transport Feroviar de Marfă „CFR Marfă” SA, a cărei activitate a fost auditată în perioada ianuarie 2014 - 30 iunie 2020.

Aceasta deține peste 50% din parcul de locomotive al României și peste 90% din cel de vagoane, dar și-a îndeplinit parțial obiectivele și responsabilitățile privind activitatea de transport feroviar de marfă. Potrivit raportului, o mare parte din vină le aparține Ministerului Transporturilor, care s-a implicat insuficient în activitatea companiei aflate sub autoritatea sa, și Companiei CFR infrastructură. În perioada 2014-2018, se precizează în raport, Ministerul Transporturilor s-a angajat de mai multe ori că va elabora o strategie de restructurare și privatizare a CFR Marfă, dar intențiile nu au fost transpuse în fapte. Raportul mai arată că numeroasele schimbări produse în managementul CFR Marfă au creat deficiențe în elaborarea și implementarea unei strategii coerente, pe termen lung.

Dezastru financiar-feroviar

În anul 2013, statul român a realizat conversia în acțiuni a datoriilor CFR Marfă către CN CFR și către bugetul statului, în cuantum de 1,66 miliarde de lei. Scenariul privatizării companiei a fost considerat mai avantajos pentru statul român decât cel de lichidare a societății. Ulterior, procesul de privatizare a eșuat, conversia datoriilor fiind însă menținută. În luna martie 2017, Organizația Patronală a Societăților Feroviare Private din România a formulat o plângere la Comisia Europeană privind ajutorul de stat acordat în anul 2013 societății CFR Marfă, care a declanșat o investigație. În urma acesteia, organismul european a constatat că ajutorul de stat a fost acordat ilegal.

Performanța transportului feroviar de marfă este afectată semnificativ de starea deteriorată a rețelei feroviare, se arată în raport. Situația este agravată de finanțarea insuficientă a infrastructurii feroviare de la bugetul statului, dar și ca urmare a gradului redus de absorbție a fondurilor externe nerambursabile.

În perioada auditată, la CFR Marfă a existat un dezechilibru între venituri și cheltuieli, care a dus la deteriorarea rezultatelor și diminuarea capitalurilor proprii. În activitatea de investiții a CFR Marfă, cea mai mare parte a resurselor alocate a fost utilizată pentru rambursarea ratelor aferente unor credite. Drept urmare, activitatea de reparare a parcului de locomotive și de vagoane a fost subfinanțată. Astfel că, în perioada 2014 - 2018, doar 41,2% din parcul de vagoane de marfă a putut fi utilizat.

La dificultățile financiare ale CFR Marfă a contribuit, în bună măsură, neîncasarea veniturilor datorate de o serie de societăți cu capital de stat, aflate în insolvență sau faliment. Valoarea acestora a reprezentat peste

60% din totalul sumelor neîncasate de compania feroviară.

Autoritățile locale, dezinteresate de gestionarea deșeurilor

Un alt punct al raportului se referă la spinoasa problemă a gestionării deșeurilor menajere în România, auditul pe această temă vizând perioada 1 ianuarie 2016 – 31 decembrie 2018.

„La nivel național se constată o implementare scăzută a colectării separate a deșeurilor reciclabile și biodegradabile, ceea ce a condus, în principal, la depozitarea acestora. Acest fapt, precum și depozitarea în depozite neconforme generează un impact negativ semnificativ asupra aerului, apelor și solului, biodiversității și asupra sănătății populației. Rata de depozitare a deșeurilor de peste 60% este determinată mai ales de gradul scăzut de colectare separată a deșeurilor. În acest context, obiectivul de reducere treptată a cantităților de deșeuri municipale eliminate prin depozitare nu se va realiza. Nerealizarea colectării separate are la bază lipsa de interes a autorităților locale atât în organizarea activității de salubrizare la nivelul localităților, cât și în activitatea de conștientizare și educare a populației din mediul rural. Municipalitățile nu și-au exercitat cu eficiență rolul de responsabil principal al implementării serviciilor de utilitate publică la nivel local, adesea deciziile necesare pentru activitățile de gestionare a deșeurilor fiind greu de luat sau neadoptabile”, precizează raportul.

Ce efecte va avea raportul Curții de Conturi?

Ce efect vor avea constatările și recomandările făcute de specialiștii Curții de Conturi în privința companiei CFR Marfă și a gestionării deșeurilor menajere? Se va grăbi Ministerul Transporturilor să elaboreze o strategie privind transportul feroviar de marfă și călători, de reparare și modernizare a infrastructurii feroviare? Primările și consiliile locale se vor implica, de acum înainte, în organizarea sistemului de gestionare a deșeurilor menajere, în colectarea separată a deșeurilor reciclabile și în stimularea apariției unor industrii care să prelucreze deșeurile? Eu am mari îndoieli că se va întâmpla așa. Sunt convins că peste zece ani raportul Curții de Conturi va constata că, în aceste domenii, nu s-a schimbat nimic în bine, că dimpotrivă situația este și mai gravă decât în 2021.

Comentează știrea

CFR-ist
12 iulie
S-a furat vartos de la CFR

Responsabili pentru dezastrul CFR-ului sunt turnatorul Petrov si Sile Mandolina impreuna cu clicile lor .Starea precara a infrastructurii feroviara nu poate fi de vina pentru ca pe aceiasi infrastructura firmele particulare a facut profit iar CFR Marfa a iesit in pierdere .Altele sunt cauzele si sunt de DNA dar cine sa se ocupe .Numele de Nicolaeciuc si inca cati ca el va spune ceva ?

Pagina a fost generata in 0.3926 secunde