Dileme numai la IMO!? Nu, avem și noi!

În literatura de specialitate din domeniul navigației cea mai autoritară și completă referință a fost și este Tratatul de Navigație, ediția 2-a elaborată în 1981 de către regretatul prof. Gh. Balaban, lucrare ce rămâne cartea de căpătâi a formării navigatorilor de toate categoriile, mai ales pentru personalul de cart pe puntea de navigație. Dacă acest Tratat nu dă un răspuns clar la cele de mai sus, aceasta se datorează faptului că a fost scris cu peste 25 de ani în urmă, perioadă în care autorul a avut la dispoziție o bibliografie – acum depășită, scrisă de diverse persoane și nu documentația actuală oficială - IMO, mult îmbogățită și mai stilizată.

Deși în cuprinsul Tratatului în limba engleză se menționează secțiuni ca : Problems for plotting the ship’s track in tidal waters – pag. 239, track nefiind tradus în limba romană; The Decca track plotter – pag. 678, unde track devine "drum" – Trasorul automat de drum Decca, la fel ca și în prima traducere din 1996 a STCW Convention 1978, cap. 8, sect. A.II/ Partea 3.2 § 20 unde "track" iar este omis.

Despre alte aspecte vom vorbi în alt articol. Acum însă reamintim îndemnul prof. Gh. Balaban din prefața la tratat: "Orice sugestie menită să contribuie la îmbunătățirea conținutului cărții de față este așteptată cu interes". Nu

s-au putut face sugestii pe timpul vieții sale, dar în memoria sa nu este târziu nici azi. Pe lângă bibliografia săracă și arhaică dinainte de 1990, limbajul folosit în navigație între 1946-1990 a fost puternic influențat și de persoanele care au introdus diferiți termeni, inițial din limbile italiană și franceză, peste care s-a impus puternic limbajul englez, iar acum cel american, derivat mai ales din limbajul tehnic – auto, IT și acum - cel din Internet. Rămâne să stabilim cum vom vorbi noi, acum când IMO impune varianta modernă a limbajului englez.

(Va urma)

Al dumneavoastră, "Comandant" Dumitru Mărășescu