Discriminare cu repetiție, pe criterii sindicale, în portul Constanța

Starea de criză a început în septembrie 2014, când investitorul spaniol (care a preluat compania în 2008) a vrut să disponibilizeze 15 lucrători, iar Sindicatul Liber Decirom s-a opus. Schimbarea conducerii operatorului portuar (care cultiva buna relație cu sindicatul) și înfințarea unei organizații sindicale paralele, agreată de patronat, au condus la adâncirea conflictului.

Noua cercetare declanșată de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, în februarie 2017, împotriva companiei din portul Constanța a pornit la sesizarea Sindicatului Liber Decirom. În plângere se arată că, în ciuda măsurilor luate anterior, de către CNCD, conducerea companiei "a continuat să discrimineze salariații în funcție de apartenența sindicală". Astfel, "în luna decembrie 2016, s-au acordat prime cu ocazia sărbătorilor de Crăciun, în valoare de 550 de lei, numai pentru salariații membri ai Sindicatului Independent Decirom." Mai mult - susține reclamantul - în această perioadă, doar angajații societății care sunt membri ai Sindicatului Independent Decirom au beneficiat de prime de vacanță la plecarea în concediu, de decontarea transportului la locul de muncă. În plus, respectiva categorie de salariați este repartizată preferențial la locurile de muncă, fapt ce a condus la apariția unor diferențe salariale foarte mari între salariații membri ai celor două sindicate. 

Lista șicanele împotriva Sindicatului Liber Decirom continuă cu: nereținerea și nevirarea cotizației sindicale; solicitarea adresată Justiției pentru dizolvarea acestui sindicat; desfacerea contractului individual de muncă al președintelui de sindicat Silviu Stanciu. 

În fața Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, partea reclamată, compania Decirom, s-a apărat susținând că: "Societatea nu a inițiat și nu a menținut nicio situație conflictuală sau de diferențiere, confruntându-se cu o atitudine ostilă, prin care s-a urmărit în mod constant să se facă rău societății și nu un interes superior al angajaților prin care noi am încercat prin toate metodele să îl protejăm."

Pe baza probele prezentate de Sindicatul Liber Decirom, colegiul director al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării a constatat că: "Aspectele sesizate întrunesc elementele constitutive ale faptelor de discriminare conform prevederilor articolului 2, aliniatul 1 și 7, din OG 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare." 

În consecință, a dispus sancționarea SC Decirom SA, pentru acte/fapte de de victimizare împotriva petentului, cu amendă contraven-țională de 50.000 de lei.

★ ★ ★

De la nașterea sa, la mijlocul secolului al XIX-lea, mișcarea sindicală a fost într-o permanentă luptă cu patronatele și puterea politică. Forța sindicatelor n-a putut fi stăvilită, nici măcar atunci când împotriva lor s-a recurs la teroare și arme. Dimpotrivă, mișcarea sindicală a reușit să impună recunoașterea drepturilor salariaților în legislația internațională și națională, în contractele de muncă. 

În România, situația este diferită. În loc să se întărească, mișcarea sindicală este tot mai lipsită de putere. Rândurile ei s-au subțiat dramatic, gradul de sindicalizare a forței de muncă salariale fiind în continuă scădere. 

Principala forță care a erodat mișcarea sindicală este, în primul rând, capitalul privat. Acționând împotriva legislației ce apără sindicatele și a dreptului constituțional la liberă asociere, mulți dintre patronii care au preluat companii de la stat au încercat fie să desființeze organizațiile salariaților, fie să și le aservească. Și, deseori, au avut succes. În societățile născute pe baze private, lucrurile au fost mult mai simple. Patronii au stârpit din fașă tentativele de organizare a sindicatelor, nedându-se la o parte să recurgă la măsuri extreme față de inițiatori. 

Experiența ultimelor două decenii demonstrează că investitorii străini aplică o dublă măsură în chestiunea sindicală. Acasă la ei, în țările puternic dezvoltate, nu îndrăznesc să îngrădească dreptul lucrătorilor la liberă asociere. Dar când "joacă" în deplasare, în România, lucrurile se schimbă, iar cazul Decirom este cea mai bună dovadă.