Puțini dintre conaționalii noștri își pot imagina că România ar mai pu-tea avea o flotă maritimă comercială peste zece, douăzeci sau chiar o sută de ani, după ce a distrus un parc de 301 nave maritime, cu o capacitate de transport de 6.185.000 tdw, câte avea la finele anului 1989.
Niște idealiști, niște visători
Printre cei ce nu și-au pierdut speranța și încearcă să convingă instituțiile statului și națiunea că trebuie făcut ceva ca țara să aibă flota ei comercială, se numără membrii Ligii Navale Române. Prin intermediul propriei publicații, "Marea Noastră", prin articole în reviste de specialitate și ziare, cu instrumentul simpozioanelor și reuniunilor științifice, ea caută să țină trează această idee.
"Sunt niște idealiști, niște visători" - veți spune. Aveți dreptate, așa este! Sunt visători, idealiști, la fel ca toți cei ce la sfârșitul secolului al XIX-lea au visat ca România să dețină propria flotă maritimă comercială și au transformat idealul în realitate.
Sunt tot atât de visători și idealiști ca și conducerea Șantierului Naval Constanța de la finele anilor ´60, din veacul trecut, care a propus lansarea programului de construcție a navelor de mare tonaj în România, pentru flota Navrom.
În perioada 1975 - 1991, visele și idealurile ei s-au materializat în construcția a 11 mineraliere de 55.000 tdw, 13 mineraliere de 65.000 tdw, 3 petroliere de 85.000 tdw, 6 petroliere de 150.000 tdw, 2 mineraliere de 165.000 tdw, 2 ferry-boat-uri de 12.000 tdw, 2 docuri plutitoare de 10.000 tf, 1 doc plutitor de 20.000 tdw, 15 barje de 3.000 tdw, 2 derocatoare. Cu excepția a trei nave (un petrolier de 150.000 tdw, un mineralier de 55.000 tdw și altul de 65.000 tdw) date la export și a docurilor plutitoare, toate construc-țiile noi au intrat în patrimoniul armatorului "Navrom".
Tonajul total al navelor construite în acea perioadă, la SNC, se ridica la 3.004.000 tdw, adică dublul capacității de transport a flotei maritime românești de la 1975.
Istoria demonstrează că România a ajuns să dețină, la finele anului 1989, o flotă maritimă comercială puternică tocmai pentru că de-a lungul unui întreg veac a avut masa critică de visători și idealiști pentru a transforma aspirațiile în fapte.
Liga Navală Română asta își propune: să țină treaz idealul, să-i facă pe cât mai mulți români să viseze, pentru a se ajunge la masa critică.
O carte unică
Ieri, în cadrul unei manifestări dedicate Zilei Marinei Române, găzduită de Muzeul Marinei, Liga a lansat volumul colectiv "Flota Maritimă Comercială Română între tradiție și actualitate". "Este o carte unică despre flota noastră comercială, în literatura noastră" - a afirmat contraamiralul de flotilă (r) Aurel Constantin, președintele LNR - Filiala Constanța.
Lucrarea este rezultatul unei sesiuni de comunicări științifice care a avut loc în urmă cu un an la Muzeul Marinei. Ea cuprinde studii și articole care refac traseul flotei comerciale de la începuturi până în zilele noastre. Dr. Carmen Atanasiu, unul dintre cei doi coordonatori ai volumului, a declarat, cu ocazia lansării, că originalitatea acestuia stă nu doar în recursul la documente scrise, ci și la experiența trăită de unii dintre autori în flotă. Astfel, lucrarea are o remarcabilă latură memorialistică, importantă în istoriografie.
"Cartea este un argument pentru renașterea flotei maritime comer-ciale și a pavilionului românesc" - a declarat Carmen Atanasiu.
Șerban Berescu, director adjunct al Autorității Navale Române, a declarat că în volum se regăsesc "mândria de a fi avut o flotă maritimă comercială excepțională, regretul de a nu mai fi ce am fost, dar și speranța".
În cadrul aceluiași eveniment au fost lansate alte două volume. "Sistemul de transport naval din România, în secolul XX", de dr. ing. Dumitru Corduneanu, este rezultatul unei lucrări de doctorat. Volumul abordează transportul naval din perspectiva economiei. El deslușește și rațiunile economice care au dus la sabordarea flotei comerciale de către români. Autorul susține ideea intervenției statului în renașterea flotei naționale.
Ultimul volum, "România în focul războiului 1941 - 1945", este tot o lucrare colectivă, rodul unei sesiuni de comunicări științifice organizate la Muzeul Marinei.
Să vorbească specialiștii
Lucrările lansate la Muzeul Marinei ar trebui să fie citite și sus, la Ministerul Transporturilor. Din păcate, acesta nu mai are o direcție specializată în transporturi navale, dar nici specialiști în domeniu nu prea i-au mai rămas. Oricâtă bună voință ar arăta cei ce se ocupă, la minister, de destinele sectorului naval, fără pregătirea și experiența necesară nu vor putea formula soluții și strategii realiste pentru renașterea flotei maritime comerciale sub pavilion românesc.
De altfel, avem un recent exemplu privind implicarea nespecialiștilor într-o asemenea întreprindere, despre care am scris într-un articol publicat în "Cuget Liber", pe 24 mai 2011. Un grup de 14 parlamentari a avut curajul să se aventureze pe un tărâm necunoscut de aceștia, propunând o lege în sprijinul renașterii flotei sub pavilion românesc. Cei ce și-au pus semnătura pe proiect au specializări de tot felul: filozofie, sociologie, mecanică, electromecanică, petrol și gaze, drept, teologie, matematică, fizică, medicină, filologie, istorie și economie.
Pe bună dreptate, guvernul nu a susținut proiectul de lege, arătând că unele dintre facilitățile fiscale propuse de inițiatori există deja, iar altele sunt inacceptabile din punct de vedere al legislației europene.
Dacă Ministerul Transporturilor nu mai are specialiști, strategia și inițiativa legislativă privind renaș-terea flotei sub pavilion românesc trebuie să fie produsul celor ce activează în shipping: Autoritatea Navală Română, armatorii, agenții de crewing, brokerii și firmele de agen-turare, șantierele navale, Sindicatul Liber al Navigatorilor, Liga Navală Română, instituțiile de învățământ superior marinăresc și CERONAV.
Eu sper ca "Flota Maritimă Comercială Română între tradiție și actualitate" să se dovedească o carte "provocatoare", așa cum
și-au dorit autorii, să aibă forța de a-i determina pe guvernanți să împlinească visele și idealurile Ligii Navale Române.
