Economia Constanței pierde milioane de euro pe an din cauza gunoaielor

Curățenia unui hotel, restaurant sau magazin este nu doar o problemă de sănătate

publică, ci și una economică. Respectivele stabilimente rămân fără clienți, dacă

sunt ținute în mizerie. La fel se întâmplă și în cazul orașelor: pierd turiști, afaceri, locuri de muncă.

Constanța este unul dintre cele mai murdare orașe din România. Străzile, aleile, parcurile, peluzele, falezele și maidanele sunt ticsite de reziduuri menajere și industriale: hârtii, cartoane și mucuri de țigară, sticle de plastic și cutii de bere, pungi cu gunoaie, zdrențe, fieroaice, lemne și pietre, moloz și mormane de pământ, rahați de bipede și căcăreze de animale. Curățenia străvechiului Tomis a fost scăpată din mână și astăzi i se potrivește mai mult statutul de oraș-ghenă.

Din cauza mizeriei, Constanța își pierde tot mai mult funcția de oraș turistic, de care depind o mulțime de alte activități din sfera comerțului, serviciilor, transporturilor, construcțiilor și industriei timpului liber. Ce să vadă oaspeții români și străini în urbea noastră: gunoaie și jeg? Pe turiști îi păcălești o dată, dar a doua oară nu mai calcă prin oraș. Ba îți mai fac și reclamă negativă în toată lumea.

În ultimul deceniu, în Constanța au fost deschise o sumedenie de hoteluri și restaurante. Investitorii au mizat pe turism. Au băgat o groază de bani în afaceri și acum se plâng că n-au clienți. Cine să le calce pragul, când până să ajungă la stabilimentele lor, mușterii trec printr-o mare de gunoaie?

Șoseaua Brătianu este una dintre zonele cele mai promițătoare ale urbei, pentru investitori. Cam în neorân-duială, fără cap, fără o concepție, pe respectiva arteră se construiesc hoteluri, blocuri de apartamente, spălătorii auto, magazine. Într-un viitor apropiat va fi gata și supermarket-ul "Cora", care va fi una dintre atracțiile comerciale ale orașului și care va stimula și alte afaceri în jur.

Cei ce au investit deja se confruntă cu aceeași problemă generală: gunoaiele. Înainte de a ajunge la hotelurile și restaurantele de pe Brătianu, clienții trebuie să treacă pe lângă muntele de deșeuri înălțat pe terenul situat la colț cu strada Egalității. Pentru că autoritățile îi lasă să-și facă de cap, cei ce își duc existența căutând prin ghene și tomberoane își depozitează, în respectivul perimetru, recolta de PET-uri, cârpe, lemne și fiare. Urmându-le exemplul, mai mulți locatarii din zonă contribuie cu resturi menajere.

În drum spre degustarea de vinuri de la Murfatlar, turiștii străini sosiți cu pacheboturile în portul Constanța au ce "admira" din autocar. De greața resimțită nu vor scăpa nici de-ar bea tot vinul din cramă.

În 2001, litoralul românesc a fost vizitat de 58.025 turiști străini. De-a lungul anilor, numărul lor a scăzut în loc să se dubleze. În 2010, doar 47.720 de turiști străini au venit să-și petreacă vacanța pe litoralul românesc. La această "performan-ță" a contribuit decisiv imaginea mizeră a orașului-port Constanța.