Previziuni sumbre

Economia europeană nu va recupera până la sfârșitul anului 2021 pierderile provocate de pandemie

278
Economia europeană nu va recupera până la sfârșitul anului 2021 pierderile provocate de pandemie - economiaeuropeananuvarecupera1-1588859735.jpg
Trăim vremuri atât de grele, încât specialiștilor le este ușor să prognozeze ratele de declin ale economiei, dar le este mai greu să estimeze corect când anume va fi reluată creșterea.

Recentele previziunile economice ale Comisiei Europene întăresc spusele mele, anunțând "o recesiune de proporții istorice", a economiei comunitare. Se preconizează că economia UE se va contracta cu 7,5% în 2020, pentru a crește cu aproximativ 6% în 2021, fără a atinge nivelul realizat în 2019. Zona euro va înregistra o contracție economică record de 7,75% în 2020 și o creștere de 6,25% în 2021.

Atât scăderea producției în 2020, cât și capacitatea de redresare în 2021 vor varia considerabil de la o țară la alta. Redresarea economică a fiecărui stat membru va depinde nu doar de evoluția pandemiei în țara respectivă, ci și de structura economiei și de capacitatea de reacție prin politici de sprijinire a agenților economici și populației. Dat fiind interdependența economiilor din UE, dinamica redresării din fiecare stat membru va influența, în același timp, și capacitatea de redresare a altor state membre.

Pentru România, se prognozează o diminuare cu 6% a produsului intern brut în 2020, urmată de o creștere cu 4,2% în anul 2021.



Amenințarea șomajului


Analiștii Comisiei Europene nu se așteaptă ca înainte de sfârșitul anului 2021 să fie recuperate pierderile economice înregistrate de economia UE pe parcursul acestui an. Investițiile vor rămâne modeste, iar piața forței de muncă nu se va redresa în totalitate.

Se preconizează că șomajul se va accentua, deși măsurile adoptate ar trebui să limiteze creșterea acestuia. Cu toate că sistemele de șomaj parțial, subvențiile salariale și sprijinul acordat întreprinderilor ar trebui să contribuie la limitarea pierderilor de locuri de muncă, pandemia de coronavirus va avea consecințe grave asupra pieței forței de muncă.

Pentru zona euro, estimările arată că rata șomajului va crește de la 7,5%, în 2019, la 9,5%, în 2020, după care va scădea la 8,5% în 2021. În UE, rata șomajului face un salt de la 6,7%, în 2019, la 9%, în 2020, pentru a coborî la aproximativ 8%, în 2021. În România, Rata șomajului va ajunge la 6,5%, în 2020, și la 5,4%, în 2021.

Inflația va fi blândă

Singurul aspect îmbucurător din prognozele analiștilor Comisiei Europene este nivelul scăzut al inflației. Se estimează că, în acest an, prețurile de consum se vor diminua semnificativ, ca urmare a reducerii cererii și a scăderii puternice a prețului petrolului. Împreună, acești factori ar trebui să compenseze creșterile izolate ale prețurilor generate de perturbările aprovizionării în contextul pandemiei.

În zona euro, inflația pentru anul 2020 este estimată la 0,2%, iar pentru 2021, la 1,1%. La nivelul UE, inflația va fi de 0,6%, în 2020, și de 1,3%, în 2021. În România, în cursul anului 2020, inflația va atinge valoarea de 2,5%, pentru ca în 2021 să urce la 3,1%.



Datoria publică va crește


Pe timpul pandemiei, statele europene au aplicat politici de susținere a economiei și protecție socială, mărind cheltuielile bugetare. Ca urmare, se preconizează că deficitul public agregat al zonei euro și al UE va crește de la doar 0,6% din PIB, în 2019, la aproximativ 8,5%, în 2020, după care va scădea din nou, la aproximativ 3,5%, în 2021.

Creșterea cheltuielilor publice va obliga statele europene să se împrumute mai mult în 2020. După ce a înregistrat o tendință descrescătoare începând cu 2014, ponderea datoriei publice în PIB se va amplifica. În zona euro, se estimează că va urca de la 86%, în 2019, la 102,75%, în 2020, și apoi va scădea la 98,75%, în 2021. În UE, rata datoriei va crește de la 79,4%, în 2019, la circa 95%, în acest an, după care va scădea la 92% anul viitor.



Incertitudini și riscuri sporite


Comisia Europeană atrage atenția că aceste previziuni sunt marcate de un grad de incertitudine mai mare decât de obicei. Ele se bazează pe un set de ipoteze cu privire la evoluția pandemiei de coronavirus și la măsurile de izolare aferente. Scenariul de referință pornește de la premisa că, începând din luna mai, aceste măsuri vor fi treptat relaxate. Riscurile care planează asupra acestor previziuni sunt, de asemenea, extrem de mari și se concentrează pe o evoluție negativă.



Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.2324 secunde