Economia reală acuză băncile de… piraterie
495
Guvernatorul BNR susține că turbulențele de piața monetară, valutară și a creditelor au fost provocate de trei mari bănci din România, care au în spate speculatori străini. Ele ar fi răspunzătoare de falsa criză de lei din piață, de oscilațiile cursului valutar și de saltul dobânzilor la împrumuturi.
Mugur Isărescu nu a divulgat numele băncilor vinovate, lăsând să planeze bănuiala asupra tuturor instituțiilor financiare. El s-a mulțumit doar să amenințe că ar putea modifica legislația astfel încât bancherii care pun în pericol siguranța unei bănci să fie schimbați din funcții.
Amenințarea sa nu sperie pe nimeni. Drept dovadă, cele trei bănci (doar de oficialii BNR cunoscute) și altele ca ele continuă să facă valuri pe piață.
Banca Națională se laudă că a stârpit din fașă răul ce urma să se producă, barând atacul speculatorilor. Realitatea de la ghișeele băncilor și economia reală o contrazic, după cum o demonstrează sondajul realizat de cotidianul "Cuget Liber", în rândul agenților economici constănțeni.
Atac la cursul valutar
"Nu pot da nume, dar unele bănci forțează cursul de schimb valutar, cu rate de 3,32 lei la un euro, cu mult sub cel stabilit de BNR. Respectivele bănci încearcă să creeze iluzia crizei de lei pe piață. Este o criză artificială. Ce urmăresc prin această practică? Își forțează clienții, care au venituri și depozite în euro și care au de făcut plăți în lei, să schimbe valuta la un curs scăzut. Evident, această politică bancară are impact asupra agenților economici, care înregistrează pierderi majore.
Compania noastră a fost prevăzătoare. Veniturile sale sunt echilibrate, atât în lei, cât și în valută, astfel că nu se vede nevoită să schimbe euro la un curs defavorabil. Pe de altă parte, am plătit ratele scadente în acest an, la creditele deținute, iar împrumuturile noastre au dobândă fixă și nu sunt amenințate de variațiile din piață" – a declarat Nicolae Bădăluță, directorul economic al Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime Constanța.
Piraterie bancară
"Suntem în situația fericită că nu avem nici un credit bancar - afirmă Stavrositu Stila, directorul economic al Companiei de remorcaj maritim "Coremar" SA. Însă,
dacă am vrea să facem investiții, am fi împiedicați de ceea ce se întâmplă astăzi, în piață. Împrumuturile în lei cu dobânzi de peste 20% sunt falimentare pentru orice agent economic. Sper ca băncile să-și revizuiască rapid politica. Pe de altă parte, cursul de schimb al leului trebuie așezat la un nivel acceptabil pentru toată lumea. Înțelegem că BNR a penalizat speculatorii, intervenind și făcând ca leul să se aprecieze. Dar de corecția aplicată nu trebuie să profite băncile care mizează, acum, pe întărirea peste noapte a monedei naționale și forțează cursul. Este un act de piraterie să-ți obligi clienții care dețin depozite în valută la tine și care au nevoie de lei pentru plăți să schimbe la un curs de schimb impus de tine, total defavorabil."
Drama comerțului și constructorilor
"Criza este evidentă - afirmă Gheorghe Ciurea, vicepre-ședintele Confederației Patronale din Industria României - CONPIROM și director general al SC "Comat" SA. Pe piață nu mai sunt lei. Dobânzile la creditele bancare au sărit la 9 -10%, pen-tru cele în valută, și la 19-20%, pentru cele în lei. Din sectorul financiar - bancar, criza a trecut în economia reală. Activitatea în sectorul construcțiilor a scăzut dramatic, pentru că, din cauza creditelor puține și scumpe, nu mai sunt clienți.
Până de curând, constructorii cumpărau cantități mari de materiale și atacau mai multe obiective deodată. Acum, au redus frontul de lucru și se ocupă de finisaje. Își reduc la maximum cheltuielile și se aprovizionează… cu sacoșa. Din cauza prăbușirii pieței creditelor, dezvoltatorii ansamblurilor rezidențiale rămân cu locuințele nevândute, în ciuda faptului că au mai coborât din preț.
Comerțul cu materiale de construcții este în mod direct afectat de aceste evoluții. Prețurile sunt în scădere. Metalul s-a ieftinit abrupt, de la 3,3 lei/kg (fără TVA), în august, la 2,4 lei/kg, în prezent. Mittal Steel a redus prețul cu 30 - 40% la produsele sale. Importurile de metal din Turcia s-au ieftinit pentru că nu mai sunt cumpărători. Constructorii nu cumpără: fie că nu au bani, fie că așteaptă să scadă prețurile și mai mult. Comercianții de materiale de construcții care au stocuri de marfă din import, achiziționată la un preț ridicat, sunt în pierdere, pentru că sunt nevoiți să vândă mai ieftin. Au de pierdut și pentru că lucrează cu credite pentru a se aproviziona cu marfă. Mai mult, programele lor de investiții nu vor putea fi realizate din cauza dobânzilor prohibitive."
Mugur Isărescu nu a divulgat numele băncilor vinovate, lăsând să planeze bănuiala asupra tuturor instituțiilor financiare. El s-a mulțumit doar să amenințe că ar putea modifica legislația astfel încât bancherii care pun în pericol siguranța unei bănci să fie schimbați din funcții.
Amenințarea sa nu sperie pe nimeni. Drept dovadă, cele trei bănci (doar de oficialii BNR cunoscute) și altele ca ele continuă să facă valuri pe piață.
Banca Națională se laudă că a stârpit din fașă răul ce urma să se producă, barând atacul speculatorilor. Realitatea de la ghișeele băncilor și economia reală o contrazic, după cum o demonstrează sondajul realizat de cotidianul "Cuget Liber", în rândul agenților economici constănțeni.
Atac la cursul valutar
"Nu pot da nume, dar unele bănci forțează cursul de schimb valutar, cu rate de 3,32 lei la un euro, cu mult sub cel stabilit de BNR. Respectivele bănci încearcă să creeze iluzia crizei de lei pe piață. Este o criză artificială. Ce urmăresc prin această practică? Își forțează clienții, care au venituri și depozite în euro și care au de făcut plăți în lei, să schimbe valuta la un curs scăzut. Evident, această politică bancară are impact asupra agenților economici, care înregistrează pierderi majore.
Compania noastră a fost prevăzătoare. Veniturile sale sunt echilibrate, atât în lei, cât și în valută, astfel că nu se vede nevoită să schimbe euro la un curs defavorabil. Pe de altă parte, am plătit ratele scadente în acest an, la creditele deținute, iar împrumuturile noastre au dobândă fixă și nu sunt amenințate de variațiile din piață" – a declarat Nicolae Bădăluță, directorul economic al Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime Constanța.
Piraterie bancară
"Suntem în situația fericită că nu avem nici un credit bancar - afirmă Stavrositu Stila, directorul economic al Companiei de remorcaj maritim "Coremar" SA. Însă,
dacă am vrea să facem investiții, am fi împiedicați de ceea ce se întâmplă astăzi, în piață. Împrumuturile în lei cu dobânzi de peste 20% sunt falimentare pentru orice agent economic. Sper ca băncile să-și revizuiască rapid politica. Pe de altă parte, cursul de schimb al leului trebuie așezat la un nivel acceptabil pentru toată lumea. Înțelegem că BNR a penalizat speculatorii, intervenind și făcând ca leul să se aprecieze. Dar de corecția aplicată nu trebuie să profite băncile care mizează, acum, pe întărirea peste noapte a monedei naționale și forțează cursul. Este un act de piraterie să-ți obligi clienții care dețin depozite în valută la tine și care au nevoie de lei pentru plăți să schimbe la un curs de schimb impus de tine, total defavorabil."
Drama comerțului și constructorilor
"Criza este evidentă - afirmă Gheorghe Ciurea, vicepre-ședintele Confederației Patronale din Industria României - CONPIROM și director general al SC "Comat" SA. Pe piață nu mai sunt lei. Dobânzile la creditele bancare au sărit la 9 -10%, pen-tru cele în valută, și la 19-20%, pentru cele în lei. Din sectorul financiar - bancar, criza a trecut în economia reală. Activitatea în sectorul construcțiilor a scăzut dramatic, pentru că, din cauza creditelor puține și scumpe, nu mai sunt clienți.
Până de curând, constructorii cumpărau cantități mari de materiale și atacau mai multe obiective deodată. Acum, au redus frontul de lucru și se ocupă de finisaje. Își reduc la maximum cheltuielile și se aprovizionează… cu sacoșa. Din cauza prăbușirii pieței creditelor, dezvoltatorii ansamblurilor rezidențiale rămân cu locuințele nevândute, în ciuda faptului că au mai coborât din preț.
Comerțul cu materiale de construcții este în mod direct afectat de aceste evoluții. Prețurile sunt în scădere. Metalul s-a ieftinit abrupt, de la 3,3 lei/kg (fără TVA), în august, la 2,4 lei/kg, în prezent. Mittal Steel a redus prețul cu 30 - 40% la produsele sale. Importurile de metal din Turcia s-au ieftinit pentru că nu mai sunt cumpărători. Constructorii nu cumpără: fie că nu au bani, fie că așteaptă să scadă prețurile și mai mult. Comercianții de materiale de construcții care au stocuri de marfă din import, achiziționată la un preț ridicat, sunt în pierdere, pentru că sunt nevoiți să vândă mai ieftin. Au de pierdut și pentru că lucrează cu credite pentru a se aproviziona cu marfă. Mai mult, programele lor de investiții nu vor putea fi realizate din cauza dobânzilor prohibitive."
Comentează știrea
Nu există comentarii introduse pentru acest articol!