Economia sacrificată pe altarul deficitului bugetar

Execuția bugetului general consolidat pe primele șapte luni ale anului 2014 s-a încheiat cu un deficit de 1,010 miliarde lei (reprezentând 0,15% din PIB). Față de aceeași perioadă din 2013, deficitul este cu 83,2% mai mic!

Dar să vedem cum arată radiografia execuției bugetare. În perioada de referință, veniturile totale au crescut cu 4,1%, ajungând la 120,894 miliarde lei (cu o pondere de 18,3% din PIB). Pe structură, veniturile fiscale au făcut un salt de 4,3%. Creș-teri însemnate s-au înregistrat la: accize (+10,6%), impozitul pe profit (+11,2%), impozitele și taxele pe proprietate (+34,4%), alte impozite pe venit, profit și câștiguri din capital (+25,2%), alte impozite și taxe pe bunuri și servicii (+87,3%).

În schimb, sumele colectate din impozitul pe salarii și venit au crescut cu numai 1,5%. Taxa de utilizare a bunurilor a adus cu 51,7% mai puține venituri la buget, iar veniturile nefiscale s-au diminuat cu 3,4%.

Sumele primite de la UE în contul plăților efectuate și prefinanțate au totalizat 3,453 miliarde lei, fiind cu 10,4% sub nivelul anului precedent.

Se poate afirma că sporul veniturilor totale la bugetul consolidat al statului s-a datorat în cea mai mare măsură creșterii fiscalității (a accizelor și impozitelor pe proprietate).

Să trecem acum la capitolul cheltuieli. Pe total, acestea au fost de 124,904 miliarde lei (reprezentând 18,4% din PIB). Față de aceeași perioadă din 2013, s-au redus cu doar 0,2%.

Se constată că au crescut cheltuielile cu bunurile și serviciile cu 4%, iar cele de personal, cu 3,3%. Pe de altă parte, s-au diminuat cheltuielile cu dobânzile (-3,1%) și subvențiile (-0,6%).

Grav este că, față de anul precedent, cheltuielile aferente programelor cu finanțare rambursabilă au fost mai mici cu 48,6% (respectiv cu 242,4 milioane lei), iar cele cu bunurile de capital (autostrăzi, șosele, căi ferate, poduri, școli și spitale), cu 29% (respectiv cu 2,428 miliarde lei).

La final, se poate trage concluzia că reducerea spectaculoasă a deficitului bugetar s-a obținut, prin creșterea fiscalității, dublată de sacrificarea investițiilor în infrastructură și dezvoltare. Din această perspectivă, execuția bugetară este o contra-performanță a Guvernului României și Ministerului Finanțelor Publice, cu consecințe majore asupra economiei și locurilor de muncă, în următorii ani.