Economia și populația strâng cureaua, iar statul cheltuiește mai mult decât în 2009

România merge într-o direcție greșită. Asta spune, printre cele 40 de rânduri ale sale, comunicatul de presă al Ministerului Finanțelor Publice, referitor la execuția bugetului general consolidat pe primele două luni ale anului 2010.

Izvoarele care alimentează bugetele centrale și locale și-au redus semnificativ debitele. Statul a reușit să strângă de la contribuabili doar 25,2 miliarde de lei, cu 3% mai puțin decât în aceeași perioadă a anului precedent.

Aceasta nu este nicidecum o dovadă că fiscalitatea a scăzut. În spatele celor 3% lipsă se află un cimitir de IMM-uri ucise de criză și de impozitul forfetar, precum și o economie subterană cu tot mai mulți prozeliți, pe care fiscul este incapabil să o asaneze.

Veniturile din impozitul pe profit au crescut cu 3,6% față de perioada similară a anului precedent, dar nu pentru că afacerile au fost mai profitabile în 2010, ci pentru că firmele cu pierderi au plătit, în acest an, impozitul forfetar aferent lui 2009.

Direcția reală în care merge economia românească este dezvăluită de celelalte categorii de venituri bugetare. Iată, veniturile din impozitul pe venit s-au micșorat cu 7,9% față de aceeași perioadă a lui 2009, pentru că a crescut numărul șomerilor și au scăzut câștigurile celor care au un loc de muncă.

Încasările din TVA au avut cea mai mare scădere: 19%. Cu alte cuvinte, în ianuarie - februarie 2010, consumul populației și al agenților economici s-a redus cu aproape o cincime față de aceleași luni din 2009. Altfel spus, vânzările de bunuri și servicii au scăzut cu 19%.

Este drept, încasările din accize au sporit cu 10,5%, dar nu pentru că ar fi crescut consumul de carburanți, băuturi, țigări și produse de lux, ci pentru că accizele sunt cu mult mai mari decât în 2009.

Cum a reacționat statul, văzând că mediul de afaceri și populația o duc tot mai rău? Ca un nesimțit și un iresponsabil: a cheltuit mai mult cu 5,8% față de aceeași perioadă a anului precedent.

Cheltuielile bugetului general consolidat au fost de 31 miliarde de lei. Cea mai mare creștere, 133,3%, au înregistrat-o cheltuielile cu asigurările de șomaj. Pe ansamblu, pentru asistența socială s-a consumat cu 17,6% mai mult.

Cheltuielile cu dobânzile au sporit cu 13%, pentru că statul s-a împrumutat mai mult și mai scump, pentru a acoperi deficitele bugetare acumulate din anii precedenți. Prin această politică, guvernații au susținut politica dobânzilor înalte promovată de instituțiile financiare, lovind în interesele agenților economici și populației.

Cheltuielile cu bunurile și serviciile au crescut cu 12% față de perioada similară a anului precedent, ca urmare a plății bunurilor și serviciilor medicale ajunse la scadență din anul precedent. De ce nu au fost achitate în 2009?

Doar cheltuielile de personal s-au redus, fiind cu numai 0,7% mai mici decât în aceeași perioadă a anului trecut. Aceasta doar ca urmare a celor patru zile de concediu fără plată efectuate în luna decembrie 2009, de către personalul din sectorul bugetar, drepturile de personal acordate în luna ianuarie fiind aferente lunii decembrie.

Cheltuielile cu investițiile ar fi trebuit să se ridice la 20% din buget, așa cum prevede legea. Ei bine, ponderea lor a fost de numai 8,9%. Deci, statul a consumat mai mult, în loc să susțină dezvoltarea infrastructurii, să dea de lucru constructorilor, industriei mate-rialelor de construcții, transpor-tatorilor și serviciilor.