Fără gaze, fără canalizare, cu hazna în fundul curţii! Cum să ieşi cu bine din iarnă, cu „Rabla pentru sobe”

29622
Fără gaze, fără canalizare, cu hazna în fundul curţii! Cum să ieşi cu bine din iarnă, cu „Rabla pentru sobe” - 11-1705586276.jpg

Articole de la același autor

3,5 milioane - majoritatea covârşitoare din mediul rural - dintre cele 7,5 milioane de gospodării din ţara noastră se încălzesc cu lemn de foc. O statistică mai mult decât grăitoare, care demonstrează realitatea celor două Românii: cea rurală, cufundată în sărăcie, şi cea urbană, care, nu de puţine ori, suferă la rândul său. În acest context, nu-i de mirare ideea lansării unui program de genul „Rabla pentru sobe”.

O casă dărăpănată, la margine de judeţ. După gardul ce stă să cadă, apare un bătrân, cu palmele crăpate de muncă. O muncă grea, precum cea a câmpului. Copiii i-au plecat de mult prin străinătăţuri, atraşi de mirajul unui trai mai bun, iar „baba”, aşa cum îi spune, a urcat şi ea la Ceruri. A rămas să aibă grijă singur de gospodărie, „câte zile oi mai avea”. Cum e viaţa la ţară?

„E grea, bătrâneţile sunt grele când nu ai niciun sprijin!”, îşi spune necazul, îndreptându-se apoi agale spre şura cu coceni pentru foc. Îi drămuieşte cu atenţie, să-i ajungă până-n primăvară. N-are canalizare, nici apă curentă sau gaze, iar de încălzit, se încălzeşte la sobă. Din nefericire, cazul lui moş Trăinică este extrem de frecvent în satul românesc.

Ce se poate face pentru ei? Teoretic, multe; practic, mai nimic! Un nou program experimentat la nivel naţional ar putea să le aducă însă un plus de căldură în case.

Buget de 500 de milioane de lei

Bugetul propus pentru programul-pilot „Rabla pentru sobe” se ridică la valoarea de 500 de milioane de lei, iar finanţarea se acordă pentru dispozitivele cu randament de minimum 80% şi emisii mici de poluanţi.

„Pentru prima oară, lansăm în consultare publică un program de finanţare care îşi propune să înlocuiască sobele vechi, cele cu randament ineficient, cu unele noi, pentru că există tehnologii care pot să crească acest randament la peste 80%.

Ne dorim ca acest program să reducă cheltuielile românilor cu încălzirea, la fel cum ne dorim în mod suplimentar să avem şi un aer mai curat. Programul este unul pilot şi se adresează comunelor, dar probabil şi altor tipuri de unităţi administrativ-teritoriale, cum ar fi satele aparţinătoare ale oraşelor şi ale municipiilor. Vom pune la dispoziţie, din bugetul AFM, pentru început, 500 de milioane de lei pentru aceste dispozitive de încălzire. Propunerea pe care o fac este aceea de a finanţa 70% din costurile unei astfel de sobe, dar nu mai mult de 10.000 lei de persoană”, a declarat, în cadrul unei conferinţe de presă, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Mircea Fechet, adăugând că estimarea este de a finanţa prin noul program un număr de 50.000 de sobe.

Conform datelor tehnice prezentate de către ministrul Mediului, sobele vor avea o putere nominală pe care o alege beneficiarul, dar trebuie să fie de minimum opt kilowaţi şi de maximum 35 de kilowaţi.

„Asta înseamnă că putem încălzi o locuinţă de cel puţin 60 mp, până la 140, chiar 200 mp, în funcţie de cât de bine este izolată casa respectivă.

Vom implica şi primăriile, acestea vor avea un contract de finanţare cu Administraţia Fondului de Mediu. Cetăţenii se vor înscrie într-o platformă şi decontarea acestor cheltuieli se va face prin intermediul primăriei.

Condiţiile pe care cetăţenii trebuie să le îndeplinească pentru a fi eligibili în acest program sunt foarte simple: să fie cetăţeni români, să aibă domiciliu în locuinţa pentru care este solicitată finanţarea, să fie proprietarul respectivei locuinţe şi să nu aibă datorii la stat”, a explicat Fechet.

Când pui căruţa înaintea cailor

Dar nu toată lumea împărtăşeşte acest entuziasm. În opinia lui Dumitru Chisăliţă, preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă (AEI), „Rabla pentru sobe” „pune căruţa înaintea cailor, fiind un program neadecvat, greu aplicabil şi care are un vădit scop de a promova vânzarea de sobe, nu de a ajuta consumatorii vulnerabili”.

„După o activitate de 10 ani ca auditor energetic în care am efectuat circa 2.500 de audituri energetice ale clădirilor, inclusiv în mediul rural, consider că sunt un cunoscător al realităţilor româneşti. Acest proiect nu este unul care să ajute persoanele vulnerabile din mediul rural, în zonele în care se folosesc lemne pentru a se încălzi. Programul «Rabla pentru sobe» se poate accesa doar dacă se vor înlocui sobele existente cu sobe cu randament de minimum 80% şi emisii de compuşi organici care să fie sub 120 de grame.

Orice investiţie de reabilitare a unei clădiri începe cu realizarea măsurilor de reducere a pierderilor energetice şi doar ulterior cu achiziţia acelor sobe care vor fi dimensionate în funcţie de necesarul de căldură după eliminarea pierderilor. Orice altă abordare determină cheltuieli inutile pentru sobe de puteri mari, de care nu mai ai nevoie după ce reabilitezi o clădire. Cu alte cuvinte, casele bătrâneşti au în general suprafeţe de 50-60 metri pătraţi util, 2-3 camere şi o clasă energetică de tipul E-F (adică 245 - 500 kWh/mp şi an). Astfel, un caz concret, o clădire de 60 metri pătraţi cu trei camere şi o bucătărie, aflată în clasa energetică E, consumă circa 14.200 kWh/an, fiind necesare pentru a asigura încălzirea cu lemne patru sobe cu o putere de 6 kW, cu un randament de 30% sau patru sobe cu o putere de 4,5 kW, cu un randament de 80%”, este de părere Dumitru Chisăliţă.

România rurală fără gaze, fără canalizare, cu hazna în fundul curţii şi apă de la fântână. O populaţie îmbătrânită, fără perspectivă. Pantofii cu toc cui îi mai lipsesc… 

Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole din aceeași secțiune

Pagina a fost generata in 1.73 secunde