Fermierii ar putea obţine venituri suplimentare dacă se implică în prevenirea schimbărilor climatice

Miercuri, 14 Aprilie 2021, 00:00
224
Printre principalele măsuri agricole din Politica Agricolă Comună, precum şi în strategia de dezvoltare a sectorului agroalimentar pe termen mediu şi lung, orizont 2020 – 2030 a Ministerului Agriculturii se află şi agricultura conservativă. Trecerea la o astfel de agricultură numită şi carbon farming, pune bazele stocării emisiilor de CO2 în sol. În urma acestui proces se eliberează certificate de carbon care pot fi vândute mai departe, iar fermierii pot fi recompensaţi anual.

Uniunea Europeană a lansat pentru prima dată, în 2005, o schemă de comercializare a certificatelor de emisii de carbon (EU ETS) pentru a încuraja reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră într-un mod rentabil şi eficient din punct de vedere economic. În 2015, Comisia Europeană propune o a doua variantă revizuită a EU ETS care ar trebui să accelereze obiectivul pentru 2030, când emisiile de gaze cu efect de seră ar trebui să scadă cu 40%. Astfel, această măsură se aplică tuturor părţilor implicate care produc poluare. Iar agricultura ar putea să absoarbă CO2 din atmosferă şi să îl stocheze în sol prin fotosinteza plantelor. Fermierii ar putea să obţină venituri suplimentare, pe lângă subvenţii, din implicarea în combaterea schimbărilor climatice. Ei ar putea câştiga suplimentar, până la 105 euro pe hectar, pe an, din vânzarea certificatelor de carbon pe piaţa internaţională. Cu o singură condiţie, să facă trecerea de la o agricultură tradiţională, la o agricultură conservativă. „Teoretic aşa este. Se pot câştiga bani din certificatele de carbon…dar nu în România. Pentru asta, eu ca fermier nu trebuie să mai folosesc chimicale, trebuie să folosesc îngrăşăminte organice şi pentru a face agricultură bio sunt de respectat nenumărate condiţii”, a declarat Mircea Chipăilă, fermier Poarta Albă.

Agricultura bio ar reduce emisiile de carbon

Fără schimbarea modului de a face agricultură aceste premise nu pot fi atinse. Agricultura conservativă sau agricultura ecologică, bio, se bazează pe reţinerea resturilor vegetale de la culturile anterioare, lucrările minime ale solului şi rotaţia adecvată a culturilor. O astfel de agricultură are la bază cinci principii esenţiale: rotaţia culturilor, reducerea tulburărilor solului, distribuirea optimă a rezidurilor, câmpuri verzi pe tot parcursul anului şi optimizarea fertilităţii. Prin agricultura bio s-ar capta în sol trei până la şapte tone de CO2/ha/an. „Oricum, vrem, nu vrem, Uniunea Europeană ne împinge de la spate dându-ne subvenţii pentru agricultura ecologică. În următorii ani, până în 2030, România va trebui să cultive 25% din suprafaţa, bio. Pentru zona Dobrogei această agricultură ar fi viabilă economic. Fermierii pe lângă subvenţia APIA de 500 de euro pentru agricultura bio, ar trebui să facă lucrurile cum le-a lăsat Dumnezeu”, a mai spus fermierul dobrogean. Valoarea certificatului de carbon este estimată la 10-15 euro, dar variază în funcţie de măsurile adoptate de fermier în procesul agriculturii bio. Pe lângă alte ţări europene, România are un potenţial ridicat de a face agricultură conservativă sau bio, datorită solului de înaltă calitate şi a climei favorabile. 

Articole pe aceeasi tema

Pagina a fost generata in 0.3664 secunde