Agenții economici din România, care au reușit să facă profit în 2009, în condițiile celei mai grave crize de la al Doilea Război Mondial și până în prezent, vor plăti cu vârf și îndesat pentru reușita lor. Modificările aduse Codului fiscal și Normelor sale metodologice fac din impozitul pe profit din 2010 o sancțiune a performanței anului precedent.
Conform HG nr. 1620 din 29 decembrie 2009 (care modifică și completează normele metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 44/2004), în 2010, contribuabilii au obligația de a achita impozit pe profit anual, cu plăți anticipate efectuate trimestrial, în sumă de o pătrime din impozitul pe profit datorat pentru anul precedent. În plus, sumele respective vor fi actualizate cu indicele de inflație (estimat cu ocazia elaborării bugetului inițial al anului pentru care se efectuează plățile anticipate).
Paradoxuri fiscale
Aceste prevederi fiscale conduc la situații paradoxale. Cei care au obținut profit în 2009, dar nu și în 2010, vor plăti anticipat impozit în funcție de realizările anului precedent. De asemenea, cei ce obțin un profit mai mic în 2010 decât în 2009 vor face plăți anticipate mai mari decât s-ar cuveni ținând cont de rezultatele economice curente. În schimb, cei ce au încheiat anul 2009 cu pierderi, dar au profit în 2010, sunt practic scutiți de achitarea anticipată a impozitelor trimestriale, căci aplicarea metodologiei de calcul la un profit inexistent conduce la un impozit egal cu zero.
Este drept, în aprilie 2011, pe baza bilanțurilor contabile prezentate de agenții economici pentru anul 2010, Ministerul Finanțelor Publice va face operațiunea de regularizare. Firmele care au virat un impozit pentru un profit mai mare decât cel efectiv realizat în 2010 vor avea de primit bani. Problema este că nu îi vor încasa niciodată.
Sistemul actual le obligă ca, în cazul în care au de primit bani de la fisc, să facă o cerere. Apoi, vor trebui să suporte o acțiune de control, pentru ca statul să se convingă dacă și cât are de plătit. Chiar dacă rezultatul controlului este favorabil firmei, banii nu îi vor fi returnați, ci vor fi reținuți pentru compensarea cu plățile viitoare.
O metodă anti-economică
Actualul sistem de plată al impozitului pe profit este în primul rând irațional, întrucât firmele fără profit în 2010 sunt nevoite să plătească impozit, iar cele care au profit sunt practic scutite de această obligație. În al doilea rând, sistemul este anti-economic, potrivnic mediului de afaceri. Pur și simplu, el sancționează performanța. Firmele care au avut un management de calitate, care s-au străduit să obținut profit în 2009, sunt pedepsite prin plățile anticipate din 2010. Mai mult, aceste prevederi fiscale îi "încurajează" pe contribuabili să nu facă profit în 2010 sau să-l ascundă, pentru ca în 2011 să nu aibă de plătit impozite trimestriale.
Prin aceste prevederi fiscale, agenții economici performanți în 2009 sunt obligați să crediteze statul în 2010, fără să primească nicio dobândă. Mai mult, ei trebuie să suporte și costurile inflației.
Actualul sistem fiscal face mari deservicii țării. Probabil că îi va aduce statului ceva mai mulți bani la bugetul lui 2010, de la cei care au făcut profit în 2009. Dar pe termen mediu și lung, el va împinge economia națională spre neperformanță și evaziune fiscală.
Concret, dacă o companie a încheiat anul 2009 cu un profit de 100.000 de lei, este obligată să achite, la data de 25 a lunii următoare fiecărui trimestru din 2010, un impozit de 16% pentru profit egal cu 25.000 de lei indexat cu suma de 925 (care reprezintă rata anuală de 3,7%, a inflației la stabilirea bugetului de stat pentru 2010). Practic, în fiecare trimestru, respectivul agent economic va avea de achitat un impozit de 4.148 de lei.
O "surpriză" anunțată din 2008
Cum era firesc, metoda plăților anticipate trimestriale ale impozitului a stârnit nemulțumirea agenților economici care au înregistrat profit în 2009. Cei mai mulți dintre ei susțin că au fost luați prin surprindere. Trebuie arătat, însă, că in-troducerea acestui sistem era previzibilă.
Conform O.U.G. 22/2007, adoptată de Guvernul Tăriceanu, trecerea la această metodă ar fi trebuit să se facă din anul fiscal 2008. Prin O.U.G. 127/2008, măsura a fost amânată pentru 2010, din motive electorale.
La rândul său, prin OUG nr. 46 din 13 mai 2009 și HG nr. 616 din 20 mai 2009, Guvernul Boc I a menținut măsura amânării pentru 2010 a sistemului plăților anticipate. Practic, pentru agenții economici n-ar fi trebuit să fie o surpriză că în acest an s-a trecut la aplicarea lui.
Faptul că, până în acest an, agenții eco-nomici și patronatele n-au avut nicio reacție, demonstrează că nu au studiat Codul fiscal pentru a vedea ce îi așteaptă în 2010.