Fiscul va afișa înștiințările pe ușa contribuabililor

Ministerul Finanțelor Publice intenționează să modifice Codul de procedură fiscală. Se prevăd două modalități de comunicare directă a actelor administrative fiscale emise pe suport hârtie respectiv: 

1. prin poștă cu scrisoare recomandată și confirmare de primire; 2. prin remiterea actului, dacă se asigură primirea sub semnătură a acestuia. 

Această din urmă modalitate se poate realiza fie la sediul organului fiscal emitent (contribuabilul se prezintă pentru ridicarea actului), fie la domiciliul fiscal al contribuabilului destinatar. 

Se propune reglementarea regulilor pentru remiterea actului în acest din urmă caz, similară cu cea din Codul de procedură civilă (art. 163) referitoare la comunicarea citațiilor și a hotărârilor instanțelor de judecată, însă adaptată specificului raportului juridic fiscal.

Astfel, funcționarul din cadrul organului fiscal care se deplasează la domiciliul fiscal al contribuabilului în vederea înmânării actului, dacă va constata că respectivul contribuabil refuză să primească actul sau nu îl găsește la domiciliu, va afișa pe ușa acestuia o înștiințare. 

Nu se afișează actul administrativ fiscal (spre exemplu decizia de impunere) sau actul de executare (exemplu somația), ci se afișează o înștiințare din care rezultă că respectivul contribuabil a refuzat primirea actului sau nu a fost găsit la domiciliu, precum și anumite informații care să îi permită contribuabilului să identifice organul fiscal care a afișat înștiințarea. 

În acest caz, contribuabilul are la dispoziție 15 zile în care poate să se prezinte la sediul organului fiscal pentru a i se comunica actul. Dacă în cele 15 zile nu se prezintă, atunci actul se consideră comunicat și organul fiscal este îndreptățit să pună în executare decizia de impunere sau alt act administrativ fiscal. 

Măsură a fost solicitată de reprezentanții autorităților administrației publice locale ca o alternativă la comunicarea prin poștă, în vederea reducerii costurilor pe care le presupune această modalitate de comunicare, în special pentru organele fiscale locale care dispun de un buget mic pentru administrarea impozitelor și totodată un volum semnificativ de acte administrative ce trebuie comunicate.