Flota comercială a României, acum 20 de ani. Marinari, victime ale legislației și abuzurilor

378
Flota comercială a României, acum 20 de ani. Marinari, victime ale legislației și abuzurilor - flota-1555851375.jpg

Articole de la același autor

În urmă cu mai bine de 20 de ani, viața pe multe din navele românești era un coșmar pentru echipaje. În cele ce urmează, vă prezentăm câteva din articolele publicate în ziarul nostru, la acea vreme.

Fiindcă nu are destule belele pe cap, cetățeanul mai trebuie să sufere și de pe urma babiloniei existente în sistemul normativ din România. Legi, ordonanțe, hotărâri de guvern care se bat cap în cap, care încurcă mai mult decât lămuresc, al căror sens nu mai este ghicit nici de cei care le-au născocit, pun oamenii pe drumuri, îi obligă la mari cheltuieli și îi privează de drepturi.

Constantin Ilie, comandantul navei "Marta" (fostă "Mircești"), împreună cu alți cinci membri ai echipajului, este victima HG nr. 669/1998 (sau a celor care au conceput actul normativ). Din cauza ambiguității acestei reglementări, care lasă loc interpretărilor, cei șase marinari au ajuns în pragul disperării.

"Am făcut un voiaj de nouă luni și o săptămână pe nava «Marta», aparținând companiei Navrom și operată în bare-boat de Parma Impex '94 - povestește comandantul Constantin Ilie. Nava a fost arestată în mai multe rânduri, în diferite porturi străine, din cauza datoriilor Navrom-ului. De fiecare dată, Parma a plătit aresturile în contul armatorului. La un moment dat, s-au acumulat 300.000 de dolari plătiți de Parma, sumă ce reprezenta plata chiriei în avans pe doi ani.

Pe 5 august 1998, nava a fost arestată în portul turcesc Izmir. Atunci, operatorul i-a cerut Navrom-ului să-și elibereze singur nava de sub arest, în caz contrar urmând a rezilia contractul de bare-boat. Acest lucru s-a întâmplat pe 24 august. În deconturile cu Navrom, firma Parma a inclus și obligațiile față de echipaj, în sumă de circa 80.000 de dolari la acea dată.

Navrom a acceptat propunerea operatorului și, conform actelor doveditoare aflate în posesia mea, și-a luat obligația de a ne plăti. Neavând încredere în Navrom, 13 membri ai echipajului i-au dat împuternicire unui avocat turc să se adreseze justiției pentru recuperarea banilor. Eu, în calitate de comandant, am încercat să conving echipajul că nu trebuie să se ajungă la pierderea navei. Am reușit să conving doar cinci membri ai echipajului.

Pe 29 august, m-am repatriat împreună cu aceștia. Am venit la Navrom, unde am fost tromboniți că vom lua banii, ca răsplată a faptului că am fost înțelegători și nu am procedat ca ceilalți 13. Am așteptat să fim incluși în extensia lui HG nr. 375. S-a rezolvat această problemă și a apărut HG 669, în care este inclusă și nava «Marta».

În ciuda acestui fapt, conducerea Navrom-ului, aflând că am deschis acțiune judecătorească împotriva firmei Parma pentru recuperarea banilor (instanța, conform procedurii, chemând ca parte solidară și armatorul), drept răzbunare, refuză să ne plătească. Se motivează că e nevoie de o nouă hotărâre guvernamentală care să permită plata celor care s-au adresat justiției. Consider că e vorba de o ambiție, o șicanare, pentru că am îndrăznit să deschidem procesul".

Un act normativ neclar

Octavian Matei, directorul economic al companiei Navrom, ne-a declarat: "Nava «Marta» a fost inclusă în HG nr. 669 la propunerea noastră. Mai mult, am propus ca plata diurnelor restante să se facă până la 31 iulie 1998, dar nu s-a aprobat. Referitor la plata echipajului de pe «Marta», actul normativ nu este clar. Eu cred că acesta se referă numai la angajamentele companiei Navrom până la 31 mai 1998. În această situație, echipajul de pe «Marta» nu poate fi plătit, pentru că la acea dată el avea contract cu Parma".

Și pentru că HG nr. 669 nu este clar și permite mai multe interpretări, inclusiv din partea organelor de control, directorul economic preferă să greșească, neacordând drepturile marinarilor, decât să greșească făcând plăți necuvenite.

Nici convorbirea telefonică purtată între comandantul Constantin Ilie și Radu Kramer, director în cadrul Ministerului Transporturilor, nu a adus mai multă claritate. Reprezentantul ministerului i-a declarat comandantului că cei șase navigatori nu au dreptul să primească banii pentru că au dat în judecată compania.

Ne vine greu să credem că la Ministerul Transporturilor se gândește în acest mod, căci aceasta ar însemna o îngrădire a dreptului constituțional al cetățeanului de a se adresa justiției și un abuz în raport cu drepturile bănești cuvenite marinarilor.

Desfășurarea ostilităților demonstrează un singur lucru: cei șase marinari, care au muncit pe nava statului român, sunt condamnați să nu fie plătiți din banii alocați prin HG nr. 669. (15 octombrie 1998)

"Epidemie" de arestări în rândul navelor românești

Conform informațiilor deținute de Sindicatul Liber al Navigatorilor la această dată, un număr de 38 de nave românești sunt arestate prin diverse porturi. Compania Navrom deține un trist record, cu 29 de "arestați".

Printre aceștia se numără cargourile "Oituz" (în Mexic), "Mirăslău", "Giurgeni" și "Voroneț" (în Kandia), "Aiud" și "Frunzănești" (în Maghera), "Avrig" (în Duala), "Drăgășani", "Teiuș" și "Gheorghieni" (în Dakar), "Saphire", "Căciulata", "Dumbrăveni" (în Port Said), "Fântânele" (în Jebel Ali), "Sălaj" (în Bim Quasim), "Sucidava" (în Anvers), "Smârdan" (în Singapore), "Reghin" și "Sebeș" (în Pireu), "Ponor" (în Bombay), "Hagieni" (în Germania), "Mircești" (în Turcia), "Războieni" (în Colombo), "Câmpia Turzii" (în Port Elisabeth), "Fierbinți" (în Casablanca), "Tismana", "Neamț", "Vâlcea" și "Alba Iulia" (în Constanța).

CNM Romline are doar nouă nave arestate, respectiv "Fair Sky" (în Bahrein), "Hațeg" și "Sun Pegasus" (în Anvers), "Horezu" (în Eleusis), "Lerești" (în Gibraltar), "Jupiter" (în Nantes), "Sun Canopus" (în Salonic), "Sun Pollux" (în Veneția) și "Mehedinți" (în Tanzania). (26 octombrie 1998) 

Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.331 secunde