Flota comercială a României, acum 20 de ani. "Un simbol al destinului marinarului român"

330
Flota comercială a României, acum 20 de ani.
În urmă cu mai bine de 20 de ani, viața pe multe din navele românești era un coșmar pentru echipaje. În cele ce urmează, vă prezentăm câteva din articolele publicate în ziarul nostru, la acea vreme, iar ediția de astăzi este rezervată unei excepții.

Zi friguroasă de noiembrie. O ploaie măruntă și rece spală portul Constanța. Cargo-ul "Sammarina 5" este tras la chei și se pregătește pentru o nouă călătorie în Siria.

Împreună cu Costică Stici, vicepreședintele Sindicatului Liber al Navigatorilor, urc la bordul navei. Este o vizită de rutină. Vrem să cunoaștem, la fața locului, condițiile de muncă și viață ale echipajului. Laurențiu Stoian, director exploatare în cadrul companiei Sammarina, a aprobat fără rezerve solicitarea noastră.

Pe navă se lucrează intens. Echipele de intervenție ale companiei execută lucrări de reparație curentă: decarbonizări la Diesel generatoare și motorul principal, înlocuiri de clapeți, lucrări de lăcătușărie, remedieri la caldarină, la instalațiile sanitare. Docherii încarcă în magazii azotatul de amoniu.

Comandantul navei, Nicolae Matei, lucrează de trei ani la compania Sammarina. Ne spune că, la această firmă, plata la bord nu a întârziat nicicând mai mult de 15 zile. E drept că, în timpul voiajului, echipajul primește doar 75% din diurnă. Restul de 25% se plătește imediat după debarcare. Nu s-a întâmplat vreodată ca navigatorii să nu își încaseze toți banii și la timp.

Alimentele au fost întotdeauna suficiente la bordul navei. E drept, cambuza nu funcționează, dar nava este dotată cu lăzi frigorifice, iar voiajele sunt scurte.

Costică Stici face observația că utilizarea dozatoarelor TEC nu reprezintă o rezolvare corectă a problemei antidotului și că Sindicatul Liber al Navigatorilor nu o agreează.

Aflăm că, pentru a asigura buna calitate a apei potabile, tancurile navei sunt curățate și dezinfectate o dată la șase luni. Pentru igiena navei și a echipajului, compania asigură săpun, detergenți, dezinfectanți, iar pentru spălarea lenjeriei există două mașini de spălat automate la bord. N-ar strica - spune Stici - ca, la sosirea în țară, lenjeria să treacă pe la unitățile de spălătorie specializate, pentru a o albi și dezinfecta mai bine.

Coborâm de pe "Sammarina 5" și îi facem o vizită surorii sale "Sammarina 1",

care este sub operațiuni de încărcare cu role de tablă, pentru Italia. Trecem mai întâi pe la... gradele inferioare.

Strungarul Daniel Toloș lucrează de doi ani la firmă. "N-am avut niciodată probleme cu banii - ne spune acesta. Hrana este satisfăcătoare. Nici foarte bună, dar nici proastă. N-am făcut foame vreodată. Zilnic, avem carne la masă și legume. Cu fructele stăm mai prost. Dar vă rog să nu-i faceți reclamă companiei, căci vor veni buluc aici cei care caută un loc de muncă".

Gheorghe Cârstea, ofițer mecanic I, a lucrat înainte la firma Euroship. Spune: "Aici sunt de o lună și sunt foarte mulțumit. În primul rând, pentru că sunt plătit și se respectă contractul de muncă".

Șeful mecanic Mihai Fătu este pensionar. La cei 60 de ani ai săi, "călărește" navele ca un tânăr. E mulțumit de companie, de modul în care aceasta își îndeplinește obligațiile față de echipaj.

O statuie a marinarului român

În sfârșit, ajungem în cabina comandantului Nicolae Coman. Suntem primiți cu plăcere, cu inima deschisă. Domnul Coman este un marinar cu experiență. A colindat mările și oceanele în lung și în lat, vreme de 30 de ani. A văzut multe, a învățat multe. E o adevărată enciclopedie.

"Domnule, firma Sammarina te folosește zece ore pe zi, dar te plătește tot zece ore. Când am venit la ei, n-am avut nevoie de contract. Am bătut palma și cuvântul lor mi-a fost de-ajuns. La firma asta nu te simți călcat în picioare. Pe navele ei este o viață modestă, dar umană, demnă. Nimeni nu face foamea, nimeni nu rămâne neplătit" - afirmă lupul de mare.

Apoi ne destăinuie un gând care îl frământă de mult timp: "Trebuie să se construiască o statuie a marinarului român. Dar nu oricum și oriunde. Eu cred cea mai nimerită ar fi o stâncă din bazalt, care să răsară din mare, în dreptul statuii lui Eminescu. Pe ea ar trebui să se afle o cruce uriașă, cu un marinar răstignit. Ar fi un nemaipomenit simbol al destinului marinarului român".

După care, sărind de la una la alta, ne spune: "Îmi pare rău că în Constanța nu ai de unde cumpăra un tricolor. Tatăl meu mi-a spus să port tricolorul la buletin". Spunând aceasta, Nicolae Coman și-a scos portofelul și din paginile pașaportului a apărut tricolorul României. "Identitatea ta e tricolorul! - îmi spunea el. Cine are țară are identitate! Am ținut minte întotdeauna sfatul lui".

Am părăsit nava "Sammarina 1" cu sentimentul că ne-am făcut o sumedenie de prieteni în rândul echipajului. Afară se lăsase întunericul. Gerul începuse să muște, dar răsuflarea caldă a mării transforma chiciura în ploaie. (24 noiembrie 1997)

Pot fi evitate situațiile de neplată de la bordul navelor?

Aurel Stoica, secretarul general al Sindicatului Liber al Navigatorilor, crede că da.

"Dacă echipajele vor respecta următoarele reguli, multe din situațiile litigioase de la bordul navelor pot fi preîntâmpinate - susține Aurel Stoica. În primul rând, înainte de a semna un contract de îmbarcare, navigatorii trebuie să contacteze sindicatul pentru a obține informații privind seriozitatea companiei de shipping angajatoare, prevederile contractului colectiv de muncă și clauzele contractelor de îmbarcare. SLN sfătuiește navigatorii să nu semneze contracte individuale ale căror prevederi contravin contractului colectiv. În al doilea rând, în cazul în care se constată că plata diurnei, a salariilor întârzie mai mult de două luni, echipajul trebuie să informeze SLN, operatorul și armatorul, conform art. 99 din CCM.

În cazul nerezolvării pe cale amiabilă a acestei situații, echipajul este îndreptățit să înceapă demersurile pentru aplicarea prevederilor HG nr. 71/1997, referitoare la executarea poliței de asigurare. În acest scop, va fi contactată ambasada (consulatul) României din zonă, care, la rândul ei, va informa Ministerul Transporturilor.

Totodată, comandantul navei va informa SLN despre suma restantă, cu specificarea că echipajul și-a îndeplinit obligațiile de serviciu. În continuare, SLN va transmite documentația către Ministerul Transporturilor. În cazul în care HG nr. 71/1997 nu poate fi aplicată din diverse motive, echipajul se poate adresa inspectorilor ITF din zonă.

Îi sfătuim pe colegii noștri, navigatori, să nu acționeze pe cont propriu pentru rezolvarea situațiilor de neplată și să nu apeleze la mijloace nelegale. Pe toată perioada derulării acțiunilor de recuperare a restanțelor, echipajul are datoria să își îndeplinească obligațiile de serviciu, conform contractelor de îmbarcare".

(3 decembrie 1997) 

Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.3175 secunde