Fluturii, păsările și iepurii pun stăpânire pe terminalul Comvex

Fluturi albi și galbeni au invadat poiana înconjurată de verdele crud al sălciilor, salcâmilor, plopilor, sălcioarelor și lemnului câinesc. Aerul e curat, cu parfum de clorofilă și floare. Sirena unui vapor mă trezește din reverie. Îmi aduce aminte că nu sunt la munte, ci în inima portului Constanța, în terminalul Comvex.

O temă de mediu

Cel mai mare operator de materii prime siderurgice de la Marea Neagră derulează până la 15 milioane de tone pe an, în perioadele faste ale economiei mondiale. Uriașa cantitate de materie se deplasează pe sus, pe cei 26 de km de bandă transportoare, discontinuă, a conveierelor. Șarpele de minerale urcă din magaziile navelor, în cupele graiferelor, pentru a se prelinge în buncăre și, de acolo, pe banda magistrală. Sare de la un punct de transfer la altul și ajunge în zonele de depozitare, pentru a lua forma munților de minereu, de cocs, de bauxită ori cărbune. Peste un timp, face drumul invers, ajungând în pântecele altor nave ori în cuvele trenurilor de marfă. Mișcarea și staționarea milioanelor de tone de granule de minerale, a căror mărime ajunge până la nivelul micronilor, se petrece în aer liber, într-un spațiu întins de expunere, de 74 hectare. N-ar fi nicio problemă, de n-ar exista forțe, precum vântul și gravitația, care să scuture șarpele mineral și să ridice norii de particule poluante.

Prin anii 2000 - 2007, redacția noastră primea frecvent sesizări din partea vecinilor portului. Cei mai nemulțumiți erau locuitorii cartieru-lui "Km 5". De câte ori bătea vântul dinspre mare, cartierul era invadat de o pulbere de minereu de fier și de cărbune. Oamenii nu mai puteau deschide ferestrele, nu mai puteau usca rufele la soare. Astăzi, proble-ma de mediu numită "Comvex" nu mai există.

Pădurea "Comvex"

Pe baza unui studiu științific, cele 74 de hectare de depozite de materii prime, din terminal, au fost înconjurate cu o perdea forestieră, explică directorul general al companiei, inginerul Viorel Panait. Nouă hectare de teren au fost decopertate, solul arid fiind înlocuit cu pământ vegetal, în care au fost plantați 15.000 de arbori. Oamenii de știință au recomandat specii capabile să reziste în condițiile de mediu de la malul mării. Valoarea investiției se ridică la peste 1,86 milioane de euro.

Plantarea puieților a început în 1998 și s-a încheiat în 2003. O firmă specializată s-a ocupat de îngrijirea lor, până au căpătat vigoare, factura pentru aceste servicii fiind de 30.000 de euro pe lună. Ulterior, sarcina a fost preluată de o echipă a companiei Comvex. În prezent, costurile de întreținere a perdelei forestiere se ridică la circa 200.000 de euro pe an.

"Când cineva plantează o vie sau înființează o cultură de grâu se gândește cât îl costă și cât câștigă. Din plantarea acestei perdele vegetale, Comvex nu obține venituri. Ne-am asumat aceste costuri pentru a proteja mediul" - relatează Viorel Panait.

Copacii au crescut înalți, viguroși. Perdeaua vegetală de protecție pare mai curând o pădure ce șerpuiește pe lângă benzile trans-portoare și înconjoară depozitele de minereu și cărbune.

Vietățile n-au întârziat să apară. Din frunziș, în momentele de liniște, se aude cântecul păsărilor. În zonele situate la distanță mai mare de mașini și utilaje, au fost zăriți câțiva iepuri sălbatici.

Cât costă responsabilitatea socială?

Gazdele mele, Viorel Panait și inginerul Gheorghe Nirlu, șef de serviciu și responsabil de mediu, mă însoțesc în terminal. Urcăm pe platforma benzii transportoare principale.

"Când operăm o navă de 160.000 până la 200.000 tdw, extragem din magaziile ei, în prima zi, circa 90.000 tone. Performanța medie la descărcarea unei nave este de circa 45.000 tone pe zi. 90.000 de tone înseam-nă încărcătura a 60 de trenuri în 24 de ore. Practic, în fiecare oră descărcăm mai mult de două trenuri. Întrucât o astfel de activitate are un mare impact economic și de mediu, am introdus tehnologii care împiedică blocarea accidentală a liniilor de transport și răspândirea pulberilor în atmosferă. Este vorba de dotări la nivelul anului 2014, controlate computerizat, cu programe care iau în calcul curbele de curgere pentru fiecare tip de material și previn degajarea pulberilor în atmosferă. La siguranța în funcționare contribuie și o rețea de compresoare, care furnizează aer fără umiditate. Un sistem automatizat, montat pe macarale și distribuit pe suprafața de 74 hectare a depozitelor de marfă, produce o ceață de apă, care oprește ridicarea fracțiile microscopice în aer. O altă instalație, ce seamănă cu un tun de zăpadă, pulverizează un material special peste munții de materii prime, cu rolul de a crea o crustă. Aceasta reține particulele fine, ce ar putea fi antrenate de vânt. Pe de altă parte, previne fenomenul de autoaprindere, în cazul cărbunelui" - relatează Viorel Panait.

Valoarea investițiilor este uriașă. Instalația de umectare a mărfurilor a costat 3,78 milioane euro, iar cea de prevenire a înfundării și blocării buncărelor, 5,89 milioane euro.

"Toate aceste costuri nu au rezultate comerciale, dar țin de responsabilitatea noastră socială" - spune directorul general.

În timpul discuției, pe lângă noi, pe banda transportoare, a trecut, în mare viteză, încărcătura a cel puțin cinci vagoane cu minereu, dar aerul respirat a rămas proaspăt, curat.

Coborâm la sol. Un fluture alb aterizează pe o floare roz. Este dovada vie că problema de mediu numită "Comvex" a încetat să mai existe.