Garda Financiară, Autoritatea Națională a Vămilor și direcțiile județene ale finanțelor publice se pregătesc să iasă de pe scena istoriei.
Ponta își arată mușchii
Activitatea de administrare fiscală din România este în pragul unei noi schimbări majore. Ministerul de Finanțe a postat pe site-ul său proiectul de OUG care stă la baza reformei Fiscului. În 2010, pe vremea Guvernului Boc, a existat o tentativă similară. Din motive ce nu au fost făcute publice, procesul de restructurare instituțională a fost blocat după o primă etapă. Întreaga operațiune s-a redus la examinarea profesională a comisarilor, vameșilor, inspecto-rilor, funcționarilor și la concedierea celor declarați "respins". Dar economia de locuri de muncă făcută nu s-a tradus în creșterea numărului de victorii în războiul cu evaziunea fiscală. De data aceasta, se pare că există mai multă voință politică. Premierul Victor Ponta a declarat că e decis să ducă până la capăt reforma Fiscului, cu atât mai mult cu cât vor avea loc și alte schimbări instituționale majore, odată cu reorganizarea administrativă a țării.
"Războinicii" Fiscului
Cu câteva diferențe, noul proiect de reorganizare a instituției fiscale seamănă cu cel vechi. Cea mai spectaculoasă schimbare este dispariția Gărzii Financiare și a Autorității Naționale a Vămilor. Ele vor fi înghițite de Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF). În cadrul acestei instituții, va fi înființată o structură nouă: Direcția Generală Antifraudă Fiscală. Misiu-nea ei va fi combaterea criminalității economice, a actelor și faptelor de fraudă și evaziune fiscală.
Odată cu aceste schimbări, comisarii Gărzii Financiare ies de pe scena istoriei. În locul lor, inspectorii antifraudă vor prelua flamura luptei cu economia subterană. Viitorii "războinici" ai Fiscului vor avea un regim semi-militarizat. Vor purta uniformă, însemne distinctive, ecusoane, vor fi dotați cu armament și alte mijloace individuale de apărare, protecție și comunicare. Vor fi, în permanență, zi și noapte, la dispoziția serviciului, ca la armată.
Autoritatea și puterea lor vor fi mai mari decât ale comisarilor și vameșilor de astăzi: vor fi învestiți cu exercițiul autorității publice, vor beneficia de protecția legii și vor putea efectua cercetarea penală în cazurile de evaziune fiscală.
Condițiile minimale ce trebuie îndeplinite de viitorul inspector antifraudă sunt următoarele:
- să aibă studii universitare (cu diplomă de licență), respectiv studii superioare de lungă durată (cu diplomă de licență sau echivalentă);
- să promoveze examenul psihologic complex, organizat de unitățile specializate acreditate;
- să promoveze evaluările de integritate, inclusiv prin evaluări de tip poligraf, pentru personalul cu funcții de conducere.
Surprinzător, proiectul de act normativ nu îl obligă pe inspectorul antifraudă să aibă studii economice și experiență în domeniu, nici nu prevede examinarea profesională a candidaților. Este greu de crezut că un astfel de sistem de selecție poate fi eficient.
Regionalizarea finanțelor publice
Direcțiile generale județene ale finanțelor publice, direcțiile regionale pentru accize și operațiuni vamale și secțiile județene ale Gărzii Financiare vor fi absorbite de cele opt direcții generale regionale ale finanțelor publice. Spre exemplu, cea a regiunii de Sud - Est va înghiți structurile actuale din județele Brăila, Buzău, Constanța, Galați, Vrancea și Tulcea. Municipiile reședință de județ care vor găzdui sediile instituțiilor regionale vor fi stabilite de guvern.
Potrivit proiectului, încadrarea personalului în noile structuri se va face în limita numărului de posturi aprobat pentru Agenția Națională de Administrare Fiscală, ceea ce sugerează că prilejul va fi folosit pentru a se reduce aparatul funcțio-năresc.
Impozitul forfetar și cota redusă la TVA
Ce se așteaptă de la această reformă? Inițiatorii urmăresc două obiective majore:
- creșterea operativității și eficienței activității de administrare fiscală, prin simplificarea piramidei instituționale, prin eliminarea parale-lismelor și mai buna organizare a activităților;
- reducerea volumului evaziunii fiscale din economia românească, prin înființarea noii instituții antifraudă.
Reforma instituțională a Fiscului va fi precedată de câteva schimbări în sistemul de taxe și impozite. Daniel Chițoiu, ministrul finanțelor, anunța că, de la 1 iulie, vor fi introduse:
- impozitul forfetar în turism, spălătorii și service-uri auto, precum și la alte categorii de servicii;
- TVA de 9% la făină și pâine.
Pornind de la experiența Greciei, se analizează posibilitatea de a se introduce dreptul clientului de a nu achita serviciile, dacă nu i se eliberează bonul fiscal.
Aceste măsuri vor scoate un număr mare de afaceri la lumină, din subteranele economiei, astfel că acțiunile antifraudă se vor putea concentra asupra altor zone cu mare risc de evaziune fiscală.