Gestionarea crizelor din sistemul bancar va avea un cadru legal

Prin proiectul legislativ se desemnează la nivel național autoritățile care vor exercita competențele de rezoluție, respectiv:

- Banca Națională a României pentru instituțiile de credit și entitățile din grupul acestora care fac obiectul supravegherii consolidate exercitate de această autoritate, în calitate de autoritate competentă cu supravegherea prudențială;

- Autoritatea de Supraveghere Financiară, pentru firmele de investiții și entitățile din grupul acestora care fac obiectul supravegherii consolidate exercitate de această autoritate, în calitate de autoritate competentă cu supravegherea prudențială.

În cazul ambelor autorități, conform cerințelor Directivei 2014/59/UE, este reglementată obligația ca în cadrul organizării lor interne să asigure independența operațională și evitarea conflictului de interese între funcția de rezoluție și funcția de supraveghere prudențială, precum și în raport cu alte atribuții specifice exercitate de cele două autorități conform statutului lor sau altor dispoziții legale.

De asemenea, prin proiectul legislativ este prevăzut rolul Ministerului Finanțelor Publice, în calitate de minister competent desemnat la nivel național potrivit prevederilor Directivei 2014/59/UE.

Astfel, proiectul legislativ conține dispoziții referitoare la toate situațiile de implicare a ministerului competent prevăzute de directivă, astfel încât Ministerul Finanțelor Publice să devină un factor decizional în procesul de redresare și rezoluție a instituțiilor supuse rezoluției, în special în situația în care masurile în cauză ar avea un impact fiscal direct sau un impact sistemic.

Cadrul legal de gestiune a crizelor din sectorul financiar-bancar preconizat prin prezentul proiect cuprinde prevederi care se referă la cele trei etape distincte, respectiv pregătirea, intervenția timpurie și rezoluția bancară, pentru fiecare dintre aceste etape fiind preluate conform dispozițiilor Directivei 2014/59/UE condițiile declanșatoare, obiectivele și principiile care trebuie respectate, competențele autorităților implicate, instrumentele ce pot fi aplicate, precum și condițiile, limitele și modalitatea de implementare a acestora, mecanismele de finanțare a rezoluției, derogările de la aplicarea altor acte normative, mecanismele de siguranță, căile de atac accesibile persoanelor care se consideră prejudiciate prin actele autorităților desemnate să pună în aplicare dispozițiile actului normativ.

Actul normativ modalitățile privind finanțarea măsurilor de rezoluție în relație cu instituțiile de credit. Astfel, se prevede crearea fondului de rezoluție bancară pe modelul deja existent în legislația națională pentru fondul de restructurare bancară, constituit prin Ordonanța Guvernului nr.39/1996 privind înființarea și funcționarea Fondului de garantare a depozitelor în sistemul bancar, republicată.

Resursele fondului de rezoluție bancară trebuie să atingă, până la data de 31 decembrie 2024, 1% din volumul depozitelor acoperite ale instituțiilor de credit autorizate de Banca Națională a României, una dintre sursele de constituire a acestuia fiind reprezentată de sumele deja colectate în scopuri similare la fondul de restructurare bancară, a cărui existență încetează după transfer.

Fondul de rezoluție bancară va fi administrat de către Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare, iar utilizarea resurselor fondului de rezoluție se poate face numai în baza deciziei Băncii Naționale a României în calitate de autoritate de rezoluție.

În mod similar proiectul prevede constituirea unui fond de rezoluție pentru firmele de investiții, care va fi administrat de Autoritatea de Supraveghere Financiară. Fondul de rezoluție va fi constituit prin contribuții plătite de firmele de investiții, iar utilizarea resurselor acestui fond de rezoluție se poate face numai în baza deciziei Autorității de Supraveghere Financiară, în calitate de autoritate de rezoluție și în situațiile descrise de lege.