Guvernanții au cosmetizat execuția deficitului bugetar

Odată cu preluarea puterii PSD de către Liviu Dragnea și instaurarea guvernelor marionetă, deficitul bugetar a explodat. În anul 2017, sub guvernele Grindeanu și Tudose, a urcat la 24,3 miliarde de lei (2,88% din PIB), iar în 2018, sub conducerea Guvernului Dăncilă, a sărit la 27,3 miliarde de lei (respectiv 2,88% din PIB).

Seria datelor financiar-bugetare ne spune că, dintre toate guvernele care s-au perindat la cârma țării în ultimii cinci ani, echipa condusă de Viorica Dăncilă este cea mai slabă.

Sărăcia din spatele creșterii veniturilor bugetare

Cum era de așteptat, Guvernul Dăncilă nu își recunoaște contraperformanța. El se laudă că, în 2018, a obținut venituri mai mari cu 17,2% față de anul precedent. Dar este, oare, un motiv de mândrie faptul că bieții lucrători români sunt obligați să achite biruri mai mari din salarii, că sunt suprataxați carburanții, că odată cu scumpirea alimentelor de bază, a curentului electric și gazelor, consumatorii plătesc mai mult pentru TVA și accize?

Ministerul Finanțelor afirmă că, față de anul precedent au crescut încasărilor la contribuțiile de asigurări cu 36,8%, la TVA cu 11,3%, la accize cu 7,2%, la impozite și taxe pe proprietate cu 2%, la veniturile nefiscale cu 24%. Dar oare de unde provine această creștere? A fost pusă la plată economia subterană sau a mai fost luat un rând de piele de pe spinarea contribuabililor corecți? În chestiunea asta Ministerul Finanțelor tace ca peștele. 

Când vine vorba de modul în care cheltuiește banii românilor, Guvernul Dăncilă nu se mai bate cu cărămida în piept. Ar fi o dovadă de cinism să se laude că au crescut cheltuielile bugetului general consolidat cu 16,8% față de anul precedent, în timp ce infrastructura de transport, infrastructura școlară și sanitară, infrastructura sistemului centralizat de încălzire au ajuns într-o stare critică.

De ce a crescut cheltuielile statului? În primul rând pentru că guvernanții au ținut morțiș ca bugetarii să fie mult mai bine plătiți decât lucrătorii din economia privată. În 2018, cheltuielilor de personal ale statului au crescut cu 23,7% față de anul 2017, salt determinat de majorările salariale acordate personalului plătit din fonduri publice.

Pentru acoperirea cheltuielilor statul a fost nevoit să se împrumute la greu, fiind nevoit să se achite dobânzi cu 27,8% mai mari față de anul 2017. Ponderea dobânzilor în PIB a ajuns la 1,4% din PIB, în 2018.

UE nu va înghiți gălușca

Stimați cititori, există suficiente date care arată că execuția bugetară pe 2018 a fost cosmetizată, astfel încât să se creeze aparența încadrării în intervalul de deficit de sub 3% din PIB. Printre artificiile la care au recurs guvernanții se numără: amânarea rambursările de TVA, a plăților în cadrul unor contracte ale instituțiilor de stat și a pensiilor pe luna decembrie. Astfel respectivele cheltuieli n-au mai fost raportate în 2018. De asemenea, s-a umblat și la capitolul venituri. Companiile de stat au fost obligate să repartizeze rezervele financiare sub formă de dividende, fiind lăsate fără surse de finanțare a investițiilor.

Desigur, Uniunea Europeană nu va înghiți gălușca. Metodologia sa de calculare a deficitului ia în considerare nu doar cheltuielile efective, ci și angajamentele de plată din anul de referință. Calculele vor demonstra că deficitul bugetat al României a sărit peste pragul admis, de 3% din PIB, și, mult mai grav, că Guvernul Dăncilă încearcă să aburească Uniunea Europeană.