Guvernanții vor să înființeze noi unități economice și să relanseze sectorul de stat pe banii contribuabililor

40301
Guvernanții vor să înființeze noi unități economice și să relanseze sectorul de stat pe banii contribuabililor - fondguvernantiivorsainfiintezeno-1674992052.jpg
În perioada 1990 – 2010, statul român a privatizat sectoare întregi ale economiei naționale, de care noii proprietari și-au bătut joc. Cu concursul guvernanților români, al Fondului Proprietății de Stat – care a servit drept instrument al dezastrului – sectoare industriale întregi au dispărut de pe fața pământului, multe unități economice fiind vândute la fier vechi, iar terenurile ocupate de acestea au devenit obiectul unor afaceri imobiliare profitabile pentru îmbogățiții tranziției.

Petre Roman, primul premier post-decembrist, a lansat o expresie care a prins rădăcini: „Industria românească e un morman de fier vechi.”

Viziunea sa disprețuitoare față de industria națională avea să fie împărtășită de guvernele ce s-au perindat la cârma țării, de Fondul Proprietății de Stat, de clasa politică înălțată pe ruinele comunismului și de clientela ei - milionarii și miliardarii de carton, abonați la privatizările frauduloase.

De atunci și până astăzi, „greaua moștenire” industrială a comunismului a fost tocată sistematic și vândută la fier vechi, parcă pentru a demonstra că Petre Roman a avut dreptate. În numai 30 de ani, industrii întregi au fost rase de pe fața pământului și transportate cu navele la topitoriile din Turcia. Piața internă a ajuns sub dominația produselor de import, iar unitățile din industria autohtonă rămase în viață au făcut eforturi uriașe să rămână în viață.

Tot Fondul Proprietății de Stat este responsabil pentru falimentul companiilor de navigație maritimă Navrom, Petromin, Romline și a Companiei Naționale de Pescuit Oceanic, pentru dispariția unei flote de 301 nave maritime, cu o capacitate de transport de 6.185.000 tdw și a unei flote de pescuit oceanic de 100 de nave, România fiind singura țară din lume care și-a distrus flota pe timp de pace.

Un proiect pentru coșul de gunoi

La începutul anului 2013, aflându-se la conducea Ministerului Economiei, liberalul Varujan Vosganian a lansat proiectul reindustrializării României. Chiar începuse discuțiile cu reprezentanții mai multor industrii și intenționa să elaboreze „strategia de reindustrializare”. În octombrie aceluiași an, Vosganian a fost debarcat din funcție. Odată cu plecarea lui din guvern, proiectul reindustrializării țării a fost aruncat la coșul de gunoi de către Cabinetul Ponta.

Prin forțe proprii și susținere europeană

Fără sprijinul guvernanților români, în ultimii 12 ani, sub impulsul fondurilor europene, dar și al investițiilor străine, numărul unităților industriale a înregistrat o creștere încurajatoare. În intervalul 31 decembrie 2010 - 31 decembrie 2020 numărul unităților industriale active din punct de vedere juridic a crescut cu 15,61%, ajungând la 61.793. În schimb, forța de muncă din industrie s-a diminuat cu 5,52%, până la 1.271.997 de lucrători. Unitățile industriale au realizat împreună, în 2020, o cifră de afaceri de 517,099 de miliarde de lei, cu 60,45% mai mare decât în anul 2010, și un profit brut total de 34,951 de miliarde de lei, de 5,78 ori mai mare decât cel din anul de referință.

Nevoia de investiții strategice

Crizele ce s-au abătut asupra omenirii și țării, în ultimii trei ani, precum și războiul din Ucraina, i-au trezit din „somnul cel de moarte” pe guvernanții români. În sfârșit, au devenit conștienți că țara are nevoie de investiții în sectoare strategice, fiind obligatoriu ca statul să dețină societăți care să asigure serviciile esențiale, așa cum au multe țări membre UE și Nato.

Iată ce spune Ministerul Transporturilor: „Sincopele în buna funcționare a serviciilor strategice pot avea ca efect generarea de perturbări în funcționarea economiei naționale, în domenii precum exploatarea resurselor, producția de articole esențiale (alimente, produse de consum), transporturile de bunuri și oameni, furnizarea de servicii esențiale (energie, utilități, sănătate, căi de comunicare).

Totodată, criza energetică cu care se confruntă România, Republica Moldova și, cu precădere întreaga Europa de Est, precum și întreruperea furnizării energiei electrice generată de conflictul din Ucraina, ca urmare a războiului din regiune, a generat o creștere a cererii pentru transportul de generatoare electrice, combustibili și echipamente de încălzire.

În condițiile prezentate, statul român trebuie să aibă asigurate, în orice moment, condițiile pentru a deservi interesele strategice și geopolitice în domeniile afectate de situațiile extraordinare ce ar putea interveni (situația epidemiologică - pandemie, război, criză energetică, criză alimentară). Având în vedere că elementele mai sus-menționate vizează interesul strategic, precum și interesele majore ale economiei și constituie o situație de urgență extraordinară, a cărei reglementare nu poate fi amânată, se impune adoptarea de măsuri imediate pe calea ordonanței de urgență.”

Măsuri urgente

Măsurile urgente la care face referire Ministerul Transporturilor constau în modificarea OUG nr. 20 /2014, astfel încât să fie stabilite condițiile în care statul român poate înființa societăți, poate majora capitalul social al acestora și poate asigura finanțarea lor.

Potrivit proiectului de act normativ:

- la propunerea ministerelor, Guvernul va putea înființa societăți cu capital de stat, în România și în străinătate;

- ministerele vor putea participa la majorarea capitalului social al societăților, la care exercită, în numele statului, calitatea de acționar;

- ministerele vor putea prelua active și active funcționale ale unităților de stat, în scopul valorificării lor;

- finanțarea cheltuielilor legate de aceste operațiunile va fi asigurată din bugetele de venituri și cheltuieli ale ministerelor, deci de la bugetul de stat.

Lipsă de transparență

Stimați cititori, firesc ar fi ca proiectul de act normativ să fie dublat de un program concret privind: unitățile economice pe care guvernanții intenționează să le înființeze și sectoarele de activitate în care acestea vor funcționa, unitățile cărora urmează a le fi majorat capitalul social din banii publici și cele ale căror active vor fi valorificate. Fără un program transparent și fără măsuri de aplicare a guvernanței corporatiste, proiectul de OUG poate fi suspectat că deschide calea scurgerii de ajutoare de stat spre unități economice falimentare din coordonarea unor ministere.

Articole din aceeași secțiune

Pagina a fost generata in 0.4506 secunde