Guvernul a aruncat apa murdară din copaie cu tot cu copil
1349
Multe i se pot reproșa Cabinetului Boc, nu și faptul că nu se străduiește să pună capăt blocajului financiar provocat chiar de structurile statului.
Regenerarea blocajului financiar
În 2008, instituțiile centrale și locale au consumat mai mult decât veniturile aflate la dispoziție. Valoarea totală a datoriilor facturate și nefacturate se ridica la circa 2 miliarde de euro. Multe dintre facturi nu fuseseră achitate de șase luni și chiar de un an.
Ca urmare, prima măsură a fost să se treacă la plata datoriilor, pentru a elimina una dintre sursele de tensiuni și de blocaj din economie.
Rezultatele nu au fost cele așteptate. În primul rând, s-a constatat că banii virați de la bugetul de stat către ordonatorii principali de credite, pentru plata facturilor, ajung la antreprenorii generali ai lucrărilor, dar nu și la subcontractori, adică la cei care duc greul lucrărilor contractate cu statul. Practic, întregul demers de spargere a blocajului financiar se fractura la nivelul antreprenorilor generali.
În al doilea rând, s-a observat că ordonatorii principali de credite se străduiesc să refacă blocajul financiar, angajând cheltuieli mai mari decât veniturile bugetului, prin metoda biletelor la ordin. Acestea sunt instrumente de plată prin care cei ce le emit se angajează să achite, la o anumită dată, numită scadență, o anumită sumă. Biletele la ordin reprezintă, în esență, o formă de creditare a beneficiarului de către furnizorul de servicii sau de produse.
Metoda a fost îmbrățișată de instituțiile statului, mai ales de către cele din administrația locală, pentru a scăpa din corsetul bugetului, care le îngrădește libertatea de a angaja lucrări de anvergură, cu întindere pe mai mulți ani. Problema este că, utilizate fără profesionalism și responsabilitate, fără a se ține cont de posibilitatea de a le onora la scadență, biletele la ordin sporesc indisciplina financiară și blocajul economic.
Iată, spre exemplu, numai în luna iunie 2009, băncile au refuzat la plată bilete la ordin în valoare totală de 731,9 milioane de lei, o sumă de patru ori mai mare decât cea înregistrată în aceeași perioadă a lui 2008.
La rădăcinile răului
Recent, Guvernul Boc a emis OUG 75/2009 prin care retează două dintre rădăcinile cele mai groase ale blocajului financiar provocat de stat. Astfel, se introduce obligația contractorilor de a le vira subcontractorilor sumele cuvenite, direct la trezoreria statului, în conturi deschise de către aceștia. Conform actului normativ, când contractorii generali se duc la trezoreria statului să încaseze banii pentru lucrările ori serviciile executate, primesc sumele în următoarea ordine: pentru achitarea drepturilor de natură salarială, pentru achitarea obligațiilor către bugetul de stat și celelalte bugete, pentru plata facturilor către subcontractori, proporțional cu gradul de încasare și cel de execuție a lucrărilor aferente facturilor recunoscute la plată. Abia după ce sunt făcute aceste plăți, contractorul general poate să folosească sumele rămase disponibile pentru alte scopuri.
O a doua măsură se referă la biletele la ordin. Odată cu intrarea în vigoare a OUG 75/2009 se interzice dispunerea plăților prin intermediul Trezoreriei Statului, prin aceste instrumente, cu excepția celor emise anterior momentului aplicării actului normativ. Practic, de acum înainte, instituțiile statului nu mai au posibilitatea de a angaja cheltuieli pentru care nu au venituri la buget, pe baza creditului furnizor.
Mai bine decât în 2009
"La nivelul județului Constanța, în ultimii ani, au fost emise circa 10 bilete la ordin, cu o valoare de ordinul miliardelor de lei. Spre exemplu, asfaltarea străzilor din municipiul Constanța se plătește, de obicei, prin bilete la ordin. Primăria Năvodari a plătit prin bilet la ordin o firmă din Prahova, care a asfaltat niște străzi. În județul nostru, biletele la ordin sunt utilizate pentru lucrări scumpe, foarte greu de suportat. Unele au scadența la 2, 3 și chiar 4 ani. Nu există o limită legală. Dacă prestatorul de lucrări are încredere și creditează beneficiarul pe câți ani dorește el, este problema lui. Din câte știu eu, niciunul dintre biletele la ordin pe care le-a avut primăria Constanța nu s-a întors spre decontare, deși unele aveau scadența în 2009. Cu alte cuvinte, ori prestatorul și primăria au căzut la înțelegere și au reeșalonat contractul, ori datoria a fost deja achitată și prestatorul nu a mai fost nevoit să introducă biletul la ordin în bancă" – a declarat, pentru cotidianul "Cuget Liber", Laurețiu Mateiver, directorul Trezoreriei Constanța.
Instituțiile administrațiilor locale din județul Constanța nu se pot plânge că nu au veniturile necesare pentru funcționarea normală. Potrivit datelor furnizate de Adriana Damian, directorul executiv al Direcției Generale a Finanțelor Publice Constanța, până la data de 20 iulie 2009, județul Constanța a vărsat la bugetul general consolidat venituri în sumă de 1.402.061.069 lei, cu 1,65% mai mult decât în perioada similară a anului trecut. În această sumă nu sunt incluse și taxele vamale.
Pe de altă parte, în primele 6 luni ale anului, administrațiile locale și cea județeană au primit cote defalcate din impozitul pe venit, în valoare de 246.128.275 lei, și sume defalcate din TVA, în cuantum de 257.537.330 lei, cu 18,16% și, respectiv, 3,52% mai mult decât în aceeași perioadă a lui 2008, care a fost an de creștere economică.
Aceste date explică, în parte, de ce în județul nostru nu avem administrații locale falimentare și de ce biletele la ordin emise până în prezent nu au generat probleme.
***
Măsura de a scoate biletele la ordin din practica financiară a instituțiilor statului este, pe ansamblu, corectă, pentru că multe dintre ele stau la temelia blocajul financiar. De vină nu este, însă, instrumentul de plată, ci acele instituții care îl folosesc fără responsabilitate. Prin condamnarea biletului la ordin, în plină criză economică, guvernul îi privează de o sursă de finanțare (creditul furnizor) pe cei ce folosesc în mod corect acest instrument. Adoptând OUG 75/2009, guvernul a aruncat apa murdară din copaie cu tot cu copil. Mult mai corect ar fi fost să se stabilească condițiile în care acest instrument de plată poate fi utilizat.
Regenerarea blocajului financiar
În 2008, instituțiile centrale și locale au consumat mai mult decât veniturile aflate la dispoziție. Valoarea totală a datoriilor facturate și nefacturate se ridica la circa 2 miliarde de euro. Multe dintre facturi nu fuseseră achitate de șase luni și chiar de un an.
Ca urmare, prima măsură a fost să se treacă la plata datoriilor, pentru a elimina una dintre sursele de tensiuni și de blocaj din economie.
Rezultatele nu au fost cele așteptate. În primul rând, s-a constatat că banii virați de la bugetul de stat către ordonatorii principali de credite, pentru plata facturilor, ajung la antreprenorii generali ai lucrărilor, dar nu și la subcontractori, adică la cei care duc greul lucrărilor contractate cu statul. Practic, întregul demers de spargere a blocajului financiar se fractura la nivelul antreprenorilor generali.
În al doilea rând, s-a observat că ordonatorii principali de credite se străduiesc să refacă blocajul financiar, angajând cheltuieli mai mari decât veniturile bugetului, prin metoda biletelor la ordin. Acestea sunt instrumente de plată prin care cei ce le emit se angajează să achite, la o anumită dată, numită scadență, o anumită sumă. Biletele la ordin reprezintă, în esență, o formă de creditare a beneficiarului de către furnizorul de servicii sau de produse.
Metoda a fost îmbrățișată de instituțiile statului, mai ales de către cele din administrația locală, pentru a scăpa din corsetul bugetului, care le îngrădește libertatea de a angaja lucrări de anvergură, cu întindere pe mai mulți ani. Problema este că, utilizate fără profesionalism și responsabilitate, fără a se ține cont de posibilitatea de a le onora la scadență, biletele la ordin sporesc indisciplina financiară și blocajul economic.
Iată, spre exemplu, numai în luna iunie 2009, băncile au refuzat la plată bilete la ordin în valoare totală de 731,9 milioane de lei, o sumă de patru ori mai mare decât cea înregistrată în aceeași perioadă a lui 2008.
La rădăcinile răului
Recent, Guvernul Boc a emis OUG 75/2009 prin care retează două dintre rădăcinile cele mai groase ale blocajului financiar provocat de stat. Astfel, se introduce obligația contractorilor de a le vira subcontractorilor sumele cuvenite, direct la trezoreria statului, în conturi deschise de către aceștia. Conform actului normativ, când contractorii generali se duc la trezoreria statului să încaseze banii pentru lucrările ori serviciile executate, primesc sumele în următoarea ordine: pentru achitarea drepturilor de natură salarială, pentru achitarea obligațiilor către bugetul de stat și celelalte bugete, pentru plata facturilor către subcontractori, proporțional cu gradul de încasare și cel de execuție a lucrărilor aferente facturilor recunoscute la plată. Abia după ce sunt făcute aceste plăți, contractorul general poate să folosească sumele rămase disponibile pentru alte scopuri.
O a doua măsură se referă la biletele la ordin. Odată cu intrarea în vigoare a OUG 75/2009 se interzice dispunerea plăților prin intermediul Trezoreriei Statului, prin aceste instrumente, cu excepția celor emise anterior momentului aplicării actului normativ. Practic, de acum înainte, instituțiile statului nu mai au posibilitatea de a angaja cheltuieli pentru care nu au venituri la buget, pe baza creditului furnizor.
Mai bine decât în 2009
"La nivelul județului Constanța, în ultimii ani, au fost emise circa 10 bilete la ordin, cu o valoare de ordinul miliardelor de lei. Spre exemplu, asfaltarea străzilor din municipiul Constanța se plătește, de obicei, prin bilete la ordin. Primăria Năvodari a plătit prin bilet la ordin o firmă din Prahova, care a asfaltat niște străzi. În județul nostru, biletele la ordin sunt utilizate pentru lucrări scumpe, foarte greu de suportat. Unele au scadența la 2, 3 și chiar 4 ani. Nu există o limită legală. Dacă prestatorul de lucrări are încredere și creditează beneficiarul pe câți ani dorește el, este problema lui. Din câte știu eu, niciunul dintre biletele la ordin pe care le-a avut primăria Constanța nu s-a întors spre decontare, deși unele aveau scadența în 2009. Cu alte cuvinte, ori prestatorul și primăria au căzut la înțelegere și au reeșalonat contractul, ori datoria a fost deja achitată și prestatorul nu a mai fost nevoit să introducă biletul la ordin în bancă" – a declarat, pentru cotidianul "Cuget Liber", Laurețiu Mateiver, directorul Trezoreriei Constanța.
Instituțiile administrațiilor locale din județul Constanța nu se pot plânge că nu au veniturile necesare pentru funcționarea normală. Potrivit datelor furnizate de Adriana Damian, directorul executiv al Direcției Generale a Finanțelor Publice Constanța, până la data de 20 iulie 2009, județul Constanța a vărsat la bugetul general consolidat venituri în sumă de 1.402.061.069 lei, cu 1,65% mai mult decât în perioada similară a anului trecut. În această sumă nu sunt incluse și taxele vamale.
Pe de altă parte, în primele 6 luni ale anului, administrațiile locale și cea județeană au primit cote defalcate din impozitul pe venit, în valoare de 246.128.275 lei, și sume defalcate din TVA, în cuantum de 257.537.330 lei, cu 18,16% și, respectiv, 3,52% mai mult decât în aceeași perioadă a lui 2008, care a fost an de creștere economică.
Aceste date explică, în parte, de ce în județul nostru nu avem administrații locale falimentare și de ce biletele la ordin emise până în prezent nu au generat probleme.
***
Măsura de a scoate biletele la ordin din practica financiară a instituțiilor statului este, pe ansamblu, corectă, pentru că multe dintre ele stau la temelia blocajul financiar. De vină nu este, însă, instrumentul de plată, ci acele instituții care îl folosesc fără responsabilitate. Prin condamnarea biletului la ordin, în plină criză economică, guvernul îi privează de o sursă de finanțare (creditul furnizor) pe cei ce folosesc în mod corect acest instrument. Adoptând OUG 75/2009, guvernul a aruncat apa murdară din copaie cu tot cu copil. Mult mai corect ar fi fost să se stabilească condițiile în care acest instrument de plată poate fi utilizat.
Comentează știrea
Nu există comentarii introduse pentru acest articol!