Guvernul României vrea să-i bage în pușcărie pe cei ce poluează apa mării

Comandanții navelor românești și străine, șefii platformelor și terminalelor petroliere, directorii societăților comerciale care deversează substanțe poluante în apele maritime interioare, pe căile navigabile interioare, în marea teritorială, în zona economică exclusivă a României vor putea fi băgați la pușcărie de acum înainte. Guvernul a modificat, printr-o ordonanță de urgență, Legea 17/1990 privind regimul juridic al apelor maritime, care era extrem de blândă cu poluatorii.
Până acum, deversarea deșeurilor și substanțelor nocive pentru oameni, flora și fauna mării era considerată contravenție, fiind sancționată cu o amendă de 40.000 până la 150.000 lei noi. Pedeapsa s-a dovedit a fi mult prea mică pentru a descuraja navele să golească santina și reziduurile din tancurile de marfă direct în mare.
Noul act normativ îndreaptă această anomalie. Pe viitor, deversarea de substanțe poluante de pe o navă se pedepsește cu închisoare de la 2 luni la 2 ani sau cu amendă. Dacă fapta este săvârșită din culpă, pedeapsa cu închisoare scade, fiind de o lună până la 6 luni sau amendă. În cazul unei poluări majore, privarea de libertate poate fi de unu până la 7 ani, iar dacă este din culpă, de 6 luni până la 3 ani sau amendă.
Actul normativ stabilește că amenda maximă care se aplică unei persoane juridice din cadrul unui grup infracțional organizat este de 2.000.000 lei.
Potrivit Legii 17/1990, marea teritorială a României cuprinde fâșia de mare adiacentă țărmului ori, după caz, apelor maritime interioare, având lățimea de 12 mile marine (22.224 m), zona contiguă a României este fâșia de mare adiacentă mării teritoriale care se întinde spre largul mării până la distanța de 24 mile marine, iar zona economică exclusivă a României poate fi de 200 mile marine.
Sarcina constatării infracțiunii privind poluarea sau a existenței riscului producerii ei revine Autorității Navale Române. Ea trebuie să informeze imediat celelalte state membre UE susceptibile de a fi expuse acestor efectelor poluării, precum și Comisia Europeană. Instituția română are obligația de a notifica și statul de pavilion al navei despre măsurile luate pentru aplicarea prevederilor legale.
Punerea în practică a noilor prevederi nu poate fi făcută fără dotările adecvate. Cu șalupe ușoare de care dispune, ANR nu poate supraveghea și surprinde în flagrant poluatorii. Autoritatea are nevoie de mijloace de zbor – avioane sau elicoptere – pentru patrularea zilnică și pentru a fotografia navele în timpul deversării deșeurilor în mare.
Noua ordonanță de urgență nu este rodul inițiativei și grijii statului român pentru mediul marin. Guvernul s-a văzut obligat să o adopte pentru a transpune în legislația națională prevederile Directivei 2005/35/CE a Parlamentului European și Consiliului Europei.