Impozitul forfetar "sancționează" firmele mici

Impozitul forfetar are susținere politică. Liderii coaliției guvernamentale PD-L - PSD au acceptat grila de impozitare graduală, propusă de Ministerul Finanțelor. Potrivit acesteia, firmele vor plăti un impozit forfetar, în funcție de cifra de afaceri, după cum urmează:
l 500 de euro - la o cifră de afaceri de până la 12.000 de euro;
l 1.000 de euro - cifră de afaceri de 12.000 - 50.000 de euro;
l 1.500 de euro - cifră de afaceri de 50.000 - 100.000 de euro;
l 2.000 de euro - cifră de afaceri de 100.000 – 1.000.000 de euro;
l 2.500 de euro - cifră de afaceri de 1.000.000 – 5.000.000 de euro;
l 5.000 de euro - cifră de afaceri de 5.000.000 – 30.000.000 de euro;
l 10.000 de euro - cifră de afaceri peste 30.000.000 de euro.
Rămâne de văzut cum va arăta textul ordonanței, dacă și firmele care au cifra de afaceri egală cu zero, deci care nu au avut activitate, vor fi puse la plată.
Ministerul Finanțelor susține că și-a însușit propunerea patronatelor privind aplicarea diferențiată a impozitului forfetar, deși în mediul de afaceri pozițiile sunt divergente. Organizațiile care reprezintă interesele IMM-urilor au criticat intenția guvernului, susținând că impozitul forfetar reprezintă o nouă impunere care se adaugă la sutele de dări existente și care va provoca falimentul microîntre-prinderilor.
Introducerea impozitului forfetar încalcă promisiunea făcută de PD-L și PSD în timpul campaniei electorale, că nu vor mări fiscalitatea. Pe de altă parte, el este în contradicție cu politica UE și G20 de a reduce taxele și impozitele pe perioada crizei economice.
Spre deosebire de acestea, Ministerul Finanțelor, Guvernul României și partidele aflate la putere se folosesc de criză ca argument pentru a majora povara fiscală a firmelor și, în ultimă instanță, a populației, întrucât consumatorii finali sunt cei ce vor suporta și costurile cu forfetara.
Un alt argument în favoarea acestui impozit, adus de Ministerul Finanțelor este acela că evaziunea fiscală a atins cote înalte și că practica ascunderii profitului în dosul cheltuielilor este extinsă. În aceste condiții, impozitul pe profit nu și-ar mai îndeplini menirea de sursă de alimentare a bugetului. Iar pe de altă parte, Fiscul nu ar avea capacitatea de a corecta această situație, prin mecanismele de control de care dispune. Rolul impozitului forfetar ar fi acela de a scoate o parte din economia subterană la suprafață și de a suplini debilitatea Fiscului.
Forfetara va avea impact îndeosebi asupra firmelor mici, pentru care impozitul este mare, dacă îl raportăm la cifra de afaceri. Spre comparație, impozitul forfetar datorat statului reprezintă 4,17% din cifra de afaceri de 12.000 de euro, a unei firme mici. În cazul unei cifre de afaceri de peste 30.000.000 de euro, el reprezintă doar 0,03% Altfel spus, cu cât o firmă are o cifră de afaceri mai mică, cu atât ea este mai mult taxată.