Industria cărții obține profituri mai mari decât companiile portuare
1047
În anul 2006, compania Oil Terminal a realizat, cu 1.309 salariați, o cifră de afaceri de 121.537.265 lei și un profit net de 1.560.761. O altă societate importantă din portul Constanța, TTS Operator, a făcut, afaceri de 10.440.183 lei și un profit net de 826.035 lei, cu 118 angajați.
Într-un domeniu total diferit de cel al serviciilor portuare, respectiv industria cărții, rezultatele economico-financiare obținute de marile edituri sunt comparabile. În același an, Editura Humanitas SA, cu 97 de salariați, a obținut o cifră de afaceri de 8.861.559 lei și un profit net de 1.276.177. La rândul ei, Editura Teora, cu 137 de oameni a atins o cifră de afaceri de 14.432.071 lei și un profit net 2.145.861 lei.
Datele comparative scot în evidență câteva aspecte surprinzătoare: industria cărții are o profitabilate mai mare decât cea portuară, iar pe de altă parte, în unele cazuri, realizează cifre de afaceri superioare celor ale operatorilor portuari.
Inflație de edituri
Aceste concluzii nu sunt general valabile. "Marilor edituri sunt cele care câștigă. Cele mai multe sunt sprijinite de diferite organisme. Ele și-au dezvoltat activitatea pe proiecte, pe programe. Cifrele mari de afaceri se obțin și cu finanțări ce nu sunt divulgate, cu finanțări dirijate" – afirmă Ioan Popișteanu, directorul al Bibliotecii Centrale Universitare Constanța, al revistei "Ex Ponto" și al două edituri locale.
Industria cărții se dovedește a fi un domeniu fertil pentru oamenii de afaceri. O demonstrează inflația de edituri. "La nivelul țării, la un moment dat, existau 5.900 de edituri. În realitate, erau vreo 20.000 de firme, printre ele numărându-se cele mici care prestau și activitate tipografică" – spune Popișteanu. Numărul falimentelor este și el ridicat, dar nu în rândul marilor editori și librari.
Cititori puțini, vânzări mari
Producția de carte din România a trecut prin mari transformări, pentru că și consumul s-a schimbat. Un sondaj CURS arată că, în prezent, 53% din știutorii de carte nu citesc cărți. Numai o persoană din zece se îndeletnicește cu lectura mai mult de o oră pe zi, iar un român din cinci citește zilnic, însă mai puțin de o oră.
Editorii au fost nevoiți să se adapteze la noile tendințe ale consumului și să-și modeleze producția în funcție de gusturile cititorilor. "Bani se fac cu beletristică, cu literatura mare a lumii și din cea românească, cu cartea științifică adevărată, cu cea enciclopedică, cu dicționare, cu cărți universitare valoroase" – spune Popișteanu.
Din rețeta succesului nu lipsește literatura licențioasă. "Se publică orice, dacă ies bani" – afirmă directorul Bibliotecii Centrale Universitare.
Piața este în ascensiune. Marile edituri raportează creșteri anuale ale cifrei de afaceri de peste 20%. Vânzările de carte din 2006 au fost estimate la 50 de milioane de euro.
Cea mai interesantă schimbare la nivelul ofertei este creșterea numărului de titluri și reducerea tirajelor. "Cele mai multe cărți se tipăresc în 500 - 1.000 de copii. Editurile mari îți permit să facă tiraje «mari»: de 3.000, 5.000 sau 10.000 de exemplare" - explică Ioan Popișteanu. Există și excepții - spune directorul. Astfel, volumul lui Cărtărescu "De ce iubim femeile", a pornit la prima ediție cu 40.000 de exemplare. Surpriza a fost că o editură din Constanța a produs o ediție pirat de 50.000 de exemplare, care s-a vândut.
Orașul bișnițarilor sau al cărții?
Editurile încearcă să spargă barierele ce despart cartea de potențialii cititori, să redeștepte dragostea pentru lectură. Apelează la cele mai ingenioase soluții: vânzarea prin comisionari în școli și facultăți, librăriile virtuale, livrarea la pachet cu ziarele.
Târgurile de carte constituie cele mai importante evenimente comerciale și culturale organizate de edituri. "Aproape fiecare centru universitar are un târg de carte. Este fundamental ca ele să se organizeze acolo unde există o viață universitară puternică" - afirmă Popișteanu. De ce? Pentru că centrele universitare concentrează cei mai importanți consumatorii de carte: studenți, profesori, scriitori, publiciști.
Salonul Internațional de Carte "Ovidius", de la Constanța, a avut cinci ediții până acum. Succes său a fost în creștere cu fiecare ediție și pentru că a fost organizat în aceeași perioadă cu Festivalul Zile și Nopți de Literatură, de la Neptun, care a adunat 125 de mari scriitori ai lumii și ai României.
Industria cărții va lua avânt la Constanța, atunci când municipiul va dispune de un târg de carte permanent. "Poate că acest lucru se va întâmpla atunci când va fi dat în folosință pavilionul expozițional" - visează Ioan Popișteanu. Cunoscutul om de cultură s-a zbătut, încă din anii ´70, ca "orașul bișnițarilor" să își schimbe prostul renume, devenind un oraș al cărții.
Într-un domeniu total diferit de cel al serviciilor portuare, respectiv industria cărții, rezultatele economico-financiare obținute de marile edituri sunt comparabile. În același an, Editura Humanitas SA, cu 97 de salariați, a obținut o cifră de afaceri de 8.861.559 lei și un profit net de 1.276.177. La rândul ei, Editura Teora, cu 137 de oameni a atins o cifră de afaceri de 14.432.071 lei și un profit net 2.145.861 lei.
Datele comparative scot în evidență câteva aspecte surprinzătoare: industria cărții are o profitabilate mai mare decât cea portuară, iar pe de altă parte, în unele cazuri, realizează cifre de afaceri superioare celor ale operatorilor portuari.
Inflație de edituri
Aceste concluzii nu sunt general valabile. "Marilor edituri sunt cele care câștigă. Cele mai multe sunt sprijinite de diferite organisme. Ele și-au dezvoltat activitatea pe proiecte, pe programe. Cifrele mari de afaceri se obțin și cu finanțări ce nu sunt divulgate, cu finanțări dirijate" – afirmă Ioan Popișteanu, directorul al Bibliotecii Centrale Universitare Constanța, al revistei "Ex Ponto" și al două edituri locale.
Industria cărții se dovedește a fi un domeniu fertil pentru oamenii de afaceri. O demonstrează inflația de edituri. "La nivelul țării, la un moment dat, existau 5.900 de edituri. În realitate, erau vreo 20.000 de firme, printre ele numărându-se cele mici care prestau și activitate tipografică" – spune Popișteanu. Numărul falimentelor este și el ridicat, dar nu în rândul marilor editori și librari.
Cititori puțini, vânzări mari
Producția de carte din România a trecut prin mari transformări, pentru că și consumul s-a schimbat. Un sondaj CURS arată că, în prezent, 53% din știutorii de carte nu citesc cărți. Numai o persoană din zece se îndeletnicește cu lectura mai mult de o oră pe zi, iar un român din cinci citește zilnic, însă mai puțin de o oră.
Editorii au fost nevoiți să se adapteze la noile tendințe ale consumului și să-și modeleze producția în funcție de gusturile cititorilor. "Bani se fac cu beletristică, cu literatura mare a lumii și din cea românească, cu cartea științifică adevărată, cu cea enciclopedică, cu dicționare, cu cărți universitare valoroase" – spune Popișteanu.
Din rețeta succesului nu lipsește literatura licențioasă. "Se publică orice, dacă ies bani" – afirmă directorul Bibliotecii Centrale Universitare.
Piața este în ascensiune. Marile edituri raportează creșteri anuale ale cifrei de afaceri de peste 20%. Vânzările de carte din 2006 au fost estimate la 50 de milioane de euro.
Cea mai interesantă schimbare la nivelul ofertei este creșterea numărului de titluri și reducerea tirajelor. "Cele mai multe cărți se tipăresc în 500 - 1.000 de copii. Editurile mari îți permit să facă tiraje «mari»: de 3.000, 5.000 sau 10.000 de exemplare" - explică Ioan Popișteanu. Există și excepții - spune directorul. Astfel, volumul lui Cărtărescu "De ce iubim femeile", a pornit la prima ediție cu 40.000 de exemplare. Surpriza a fost că o editură din Constanța a produs o ediție pirat de 50.000 de exemplare, care s-a vândut.
Orașul bișnițarilor sau al cărții?
Editurile încearcă să spargă barierele ce despart cartea de potențialii cititori, să redeștepte dragostea pentru lectură. Apelează la cele mai ingenioase soluții: vânzarea prin comisionari în școli și facultăți, librăriile virtuale, livrarea la pachet cu ziarele.
Târgurile de carte constituie cele mai importante evenimente comerciale și culturale organizate de edituri. "Aproape fiecare centru universitar are un târg de carte. Este fundamental ca ele să se organizeze acolo unde există o viață universitară puternică" - afirmă Popișteanu. De ce? Pentru că centrele universitare concentrează cei mai importanți consumatorii de carte: studenți, profesori, scriitori, publiciști.
Salonul Internațional de Carte "Ovidius", de la Constanța, a avut cinci ediții până acum. Succes său a fost în creștere cu fiecare ediție și pentru că a fost organizat în aceeași perioadă cu Festivalul Zile și Nopți de Literatură, de la Neptun, care a adunat 125 de mari scriitori ai lumii și ai României.
Industria cărții va lua avânt la Constanța, atunci când municipiul va dispune de un târg de carte permanent. "Poate că acest lucru se va întâmpla atunci când va fi dat în folosință pavilionul expozițional" - visează Ioan Popișteanu. Cunoscutul om de cultură s-a zbătut, încă din anii ´70, ca "orașul bișnițarilor" să își schimbe prostul renume, devenind un oraș al cărții.
Comentează știrea
Nu există comentarii introduse pentru acest articol!