Industria navală iese din criză cu profit

Flota mondială are vânt bun din pupa. A scăpat de furtuna crizei economice și se îndreaptă spre ape mai calme. Pe piață e mai multă marfă și excedentul de capacități de transport s-a mai diminuat. Armatorii încep să se gândească la investiții. Flotele trebuie întinerite, adaptate noilor cerințele de mediu și de utilizare eficientă a energiei.

Criza comenzilor

Șantierele navale constituie ultima rotiță a unui uriaș angrenaj economic. Mai întâi trebuie să se pună în mișcare roata motrice a producției de măr-furi pentru a o învârti pe cea a comerțului. Acesta mobilizează shipping-ul care, în cele din urmă, dă impuls industriei navale. Între momentul relansării producției de mărfuri și al relansării construcției de nave poate exista un decalaj de doi - trei ani.

Pentru industria navală românească acest interval de timp este mai lung. Primele roade ale redresării economice sunt culese de cei ce domină piața: șantierele navale din Coreea de Sud, China și Japonia. Industria navală europeană e nevoită să aștepte consolidarea creșterii economice pentru a primi mai mult de lucru.

În cazul șantierelor navale din România, ca și pentru suratele lor de pe bătrânul continent, criza economică este, în principal, o criză a comenzilor. La aceasta se adaugă criza creditelor, a prețurilor materiilor prime, a valutelor.

Datele de bilanț financiar arată că, pe ansamblu, industria navală româ-nească a înregistrat o diminuare a volumului de lucrări, fapt ce a condus la scăderea cu 9,9% a veniturilor, în 2010, față de 2008 (ultimul an de creștere economică).

Din plutonul companiilor cărora recesiunea le-a amputat veniturile, cu 18% până la 60% fac parte: STX RO Offshore Tulcea, Șantierul Naval Orșova, Severnav SA, Shipyard A.T.G. Giurgiu, Șantierul Naval Constanța, Șantierul Naval Damen Galați. La polul opus se situează Daewoo Mangalia Heavy Industries și STX OSV Offshore Brăila, ale căror venituri au crescut.

Au pierdut un sfert din lucrători

Confruntate cu subțierea continuă a portofoliilor de comenzi, șantierele navale și-au redimensionat cheltuie-lile și forța de muncă, pentru a supraviețui. Multe dintre ele au renunțat la lucrul cu subcontractori și au recurs la concedieri. Sunt și cazuri în care o parte dintre lucrători au fost preluați de firme satelit, specializate în furnizarea de forță de muncă.

În 2008, cele opt șantiere navale nominalizate raportau un număr mediu de 17.695 lucrători (care include numai angajații proprii). În numai doi ani s-au pierdut 25,34% din locurile de muncă, astfel că în 2010, numărul lucrătorilor a ajuns la 13.081 persoane.

Odată cu reducerea activității, a scăzut gradul de creditare și nivelul de îndatorare a industriei navale. La sfârșitul anului 2008, cele opt șantie-re navale analizate aveau datorii

(în special la bănci) în valoare de 5.163.134.735 lei. În 2010, datoria totală ajunsese la 4.039.803.531, fiind cu 21,76% mai mică. 54,66% din datoria de la finele anului 2010 (respectiv 2.208.050.861 lei) era în contul companiei Daewoo Mangalia Heavy Industries.

Au învățat să facă profit

Indicatorul care reflectă cel mai bine comportamentul șantierelor navale în timpul crizei este contul de profit și pierderi. El arată că aces-tea au acționat după principiul: dacă nu putem atrage mai multe comenzi, să mărim veniturile, atunci să redu-cem cheltuielile, să creștem profitul. Managementul pe timp de criză s-a caracterizat în special prin măsuri de conservare a resurselor, de eliminare a pierderilor și de creștere a rentabili-tății economice.

În 2008, toate șantierele navale aveau comenzi până peste cap, așa că multe dintre ele își permiteau să consume mai mult decât produceau, cu gândul că vor recupera pe parcurs.

La finele acelui an, dintre cele opt șantiere navale principale, doar trei au raportat profit: Șantierul Naval Constanța, Șantierul Naval Orșova și Shipyard A.T.G. Giurgiu. În schimb, Daewoo - Mangalia Heavy Industries, Șantierul Naval Damen Galați, STX OSV Offshore Brăila, STX RO Offshore Tulcea și Severnav SA au închis bilanțurile în roșu.

Pe ansamblu, industria navală românească raporta o pierdere brută de 574.929.903 lei.

La finele anului 2010, situația s-a schimbat radical, cosemnându-se un profit brut de 6.886.764 lei, pe ansamblul celor opt șantiere navale. Cu excepția companiei Daewoo - Mangalia Heavy Industries, care a avut o pierdere brută de 140.152.980 lei, toate celelalte șantiere navale au încheiat anul cu profit. Cumulat, aces-ta ajunge la 147.039.744, cu puțin peste pierderea consemnată în dreptul lui DMHI.

Situația companiei Daewoo - Man-galia este critică. În 7 din ultimii 12 ani, ea a încheiat bilanțul pe minus. Pe ansamblul intervalului 1999 - 2010, a totalizat o pierdere brută de 1.100.885.269 lei.