Industria textilă vrea să se "peticească" pe bani europeni
281
Primele luni din 2008 nu au adus nicio schimbare în bine pentru industria textilă din România. Trendul descendent, care de trei ani face ravagii printre textiliști, s-a menținut și în perioada ianuarie – martie și nu există semne că situația s-ar putea redresa.
"Nu mai este mult până când industria ușoară va deveni neprofitabilă. Dacă în 2006 vorbeam de un aport de 1,5 miliarde euro la balanța de plăți externe, în 2007 am ajuns la numai 800 milioane euro", spune Aureliențu Popescu, vicepreședintele Federației Patronatelor din Industria Ușoară (FEPAIUS).
Mai rău, producția industrială și forța de muncă au scăzut cu 13%, accentuând criza forței de muncă. În prezent, doar 342.000 de persoane lucrează în industria textilă, în scădere cu 30% față de 2006.
"Criza forței de muncă se menține deja de 7 ani. Oamenii pleacă pentru că nu sunt plătiți bine. Chiar dacă salariile au crescut constant, până la 1.300 – 1.400 lei, majorările nu au fost făcute niciodată la momentul potrivit", mai spune vicepreședintele FEPAIUS.
Drept urmare, fabricile mari fie s-au desființat, fie s-au segmentat în mai multe IMM-uri. În orice caz, decimarea capacităților de producție a dus la o scădere cu 3% a exporturilor, în premieră. Și asta pentru că până în 2007, exporturile creșteau cu 7-8% pe an, chiar dacă industria mergea din ce în ce mai prost, în ansamblu.
Speranța organizațiilor patronale stă numai în fondurile structurale.
"Firmele de profil au nevoie de bani pentru modernizare și restructurare a modului de lucru, de la aprovizionare până la exportul produselor finite. În UE, textiliștii își permit să scoată tot timpul produse noi, pentru că moda se schimbă permanent. La noi, ar dura în jur de două săptămâni ca un IMM să facă rost de materie primă. De asemenea, cele mai multe firme românești nu își permit să scoată rapid colecții noi, căci nu au înțeles încă avantajele soldărilor", explică Aureliențu Popescu.
Pe lângă flexibilitatea în producție, firmele din industria textilă ar trebui să investească în branding. Crearea unei mărci puternice este crucială pentru a putea vinde pe piața comunitară, iar fondurile structurale pot fi folosite în acest sens.
Deschiderea de reprezentanțe în țară și, de ce nu, în străinătate, este soluția ideală pentru dezvoltarea unui comerț en-detail puternic.
"Regula de bază în UE este «Angajați puțini, salarii mari». Majoritatea firmelor de profil s-au transformat în agenții de modă și design, întrucât au sesizat din timp că nu pot face față concurenței Chinei. Cu alte cuvinte, mai bine produci puțin, dar la o calitate superioară și un preț pe măsură", spune vicepre-ședintele FEPAIUS.
"Nu mai este mult până când industria ușoară va deveni neprofitabilă. Dacă în 2006 vorbeam de un aport de 1,5 miliarde euro la balanța de plăți externe, în 2007 am ajuns la numai 800 milioane euro", spune Aureliențu Popescu, vicepreședintele Federației Patronatelor din Industria Ușoară (FEPAIUS).
Mai rău, producția industrială și forța de muncă au scăzut cu 13%, accentuând criza forței de muncă. În prezent, doar 342.000 de persoane lucrează în industria textilă, în scădere cu 30% față de 2006.
"Criza forței de muncă se menține deja de 7 ani. Oamenii pleacă pentru că nu sunt plătiți bine. Chiar dacă salariile au crescut constant, până la 1.300 – 1.400 lei, majorările nu au fost făcute niciodată la momentul potrivit", mai spune vicepreședintele FEPAIUS.
Drept urmare, fabricile mari fie s-au desființat, fie s-au segmentat în mai multe IMM-uri. În orice caz, decimarea capacităților de producție a dus la o scădere cu 3% a exporturilor, în premieră. Și asta pentru că până în 2007, exporturile creșteau cu 7-8% pe an, chiar dacă industria mergea din ce în ce mai prost, în ansamblu.
Speranța organizațiilor patronale stă numai în fondurile structurale.
"Firmele de profil au nevoie de bani pentru modernizare și restructurare a modului de lucru, de la aprovizionare până la exportul produselor finite. În UE, textiliștii își permit să scoată tot timpul produse noi, pentru că moda se schimbă permanent. La noi, ar dura în jur de două săptămâni ca un IMM să facă rost de materie primă. De asemenea, cele mai multe firme românești nu își permit să scoată rapid colecții noi, căci nu au înțeles încă avantajele soldărilor", explică Aureliențu Popescu.
Pe lângă flexibilitatea în producție, firmele din industria textilă ar trebui să investească în branding. Crearea unei mărci puternice este crucială pentru a putea vinde pe piața comunitară, iar fondurile structurale pot fi folosite în acest sens.
Deschiderea de reprezentanțe în țară și, de ce nu, în străinătate, este soluția ideală pentru dezvoltarea unui comerț en-detail puternic.
"Regula de bază în UE este «Angajați puțini, salarii mari». Majoritatea firmelor de profil s-au transformat în agenții de modă și design, întrucât au sesizat din timp că nu pot face față concurenței Chinei. Cu alte cuvinte, mai bine produci puțin, dar la o calitate superioară și un preț pe măsură", spune vicepre-ședintele FEPAIUS.
Comentează știrea
Nu există comentarii introduse pentru acest articol!