Inflație și atac la justiție. Mediul de afaceri constănțean, în stare de asediu!

394
Inflație și atac la justiție. Mediul de afaceri constănțean, în stare de asediu! - fondmediuldeafacericonstanteanes-1551387011.jpg
Instabilitatea și incoerența fiscal-bugetară din anii 2017-2019 au generat numeroase dezechilibre și tensiuni în economia națională. Efectele se resimt în involuțiile de pe piața valutară, în deprecierea monedei naționale și creșterea neîncrederii în ea, în reducerea dramatică a creditării agenților economici și în decapitalizarea abruptă a Bursei de Valori București. Prețurile au explodat, făcând ca inflația să muște din veniturile tuturor: agenți economici și populație. La toate acestea se adaugă asaltul actualei puteri împotriva Justiției și a statului de drept. 


"Mediul de afaceri lucrează în stare de asediu - a declarat, pentru cotidianul "Cuget Liber", Iulian Gropoșilă, președintele Patronatului Întreprinderilor Mici și Mijlocii din Constanța. Toate schimbările legislative au efecte pe termen mediu și lung. Dacă s-ar face un studiu de impact al «revoluțiilor fiscale», autorii acestor anomalii ar conștientiza care este efectul măsurilor luate de ei. Trecem de mai mulți ani prin astfel de experiențe. Impactul cel mai mare asupra IMM-urilor l-a avut așa numita revoluție fiscală de la începutul anului 2018. Chiar dacă patronatele și sindicatele n-au fost de acord cu măsurile luate, decidenții politici au mers mai departe. Măsurile fiscale adoptate introduc dezechilibre între cerere și ofertă și dereglează mecanismele concurențiale. În final, afectați sunt consumatorii, pentru că totul se reflectă în costul vieții. Veți vedea că, în acest an, vom avea creșteri de tarife la energia electrică și gaze, la alimente. Și întrucât mai mult de 40% din veniturile unei gospodării românești se duc pe alimente și utilități, se va produce o scădere a nivelului de trai. Din păcate, abordarea pe care o au decidenții, de a acționa fără să se consulte cu mediul de afaceri, a atins apogeul. În nenumărate rânduri, am atras atenția că este nefiresc să se ia măsuri cu impact asupra mediului de afaceri fără a-l consulta. A devenit o practică legislativă ca politicienii să nu ceară părerea celor vizați de viitoarele reglementări. Până și Consiliul Superior al Magistraturii este ignorat atunci când se adoptă legi care îi vizează pe procurori și judecători. Este clar că sistemul nu mai funcționează cum trebuie, fiind necesare corecții, iar aceasta nu se poate realiza decât prin vot". 


Dialogul social a murit 
Iulian Gropoșilă consideră că dialogul social a murit de mult timp în România, în zilele noastre fiind cel mult mimat. 
"Este evident că dialogul social și instituțional nu mai există - afirmă interlocutorul. Cel mai elocvent exemplu este faptul că avizul Consiliului Superior al Magistraturii, fie că este pozitiv sau negativ, nu este luat în considerație". 
Acumularea de tensiuni în economie și societate nu s-a lăsat fără urmări. În ultimii trei ani, au fost înregistrate numeroase acțiuni de protest din partea sindicatelor, societății civile și, recent, a judecătorilor și procurorilor. Cum reacționează patronatele, ce acțiuni întreprind pentru a determina decidenții să le asculte? 
"Singura măsură legală pe care o au la îndemână organizațiile patronale este dialogul. Din păcate lipsa dialogului real conduce la anomalii și, în final, la falimente sau retragerea capitalurilor și investitorilor din România. În ultimele două luni, și-au anunțat retragerea câteva companii din nordul țării, din Transilvania, chiar și câteva bănci. Iar asiguratorii din Pilonul II de pensii au anunțat că se gândesc să se reorienteze. Este un mesaj extrem de clar pe care decidenții politici ar trebui să îl bage în seamă. Toate acestea vor avea impact și asupra bugetului de stat. Degeaba guvernanții proiectează un buget de stat optimist, cu venituri optimiste. Acestea n-au de unde să vină, decât de la agenții economici, care sunt principalii contributori la bugetul de stat. O abordare atât de ostilă mediului de afaceri nu va avea alt efect decât scăderea contribuțiilor la bugetul de stat. De fapt, astăzi vedem cum guvernanții își taie singuri craca de sub picioare", afirmă președintele Patronatului Întreprinderilor Mici și Mijlocii din Constanța. 


IMM-urile, în pericol 
Ne putem aștepta la o creștere a numărului firmelor care nu mai pot funcționa în aceste condiții? Potrivit statisticilor Oficiului Național al Registrului Comerțului, în 2018, numărul firmelor care și-au suspendat activitatea a crescut cu 10,12% față de anul precedent, ajungând la 18.038 de unități. Totodată, au fost dizolvate 34.358 de firme, cu 10,13% mai multe decât în 2017. 
"Este normal ca lucrurile să evolueze în acest fel - spune Iulian Gropoșilă, pentru că în jurul marilor companii gravitează numeroase IMM-uri, relația lor fiind complementară. Marile companii își externalizează o serie de activități, care sunt preluate de IMM-uri. Atunci când un mare jucător se retrage din piață, cu siguranță că sunt o mulțime de IMM-uri care vor fi afectate". 


Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.154 secunde