Inovația este în criză, în Europa

Uniunea Europeană a adăugat o

nouă criză la cele existente. De

data asta este vorba de una care îi afectează viitorul: criza inovării. Comunitatea celor 27 de state este prea puțin inventivă, face prea puține în direcția schimbării și dezvoltării durabile.

Comisia Europeană a dedicat un raport acestei amenințări. Concluzia lui este că Europa trebuie să investească mai mult și într-un mod mai "inteligent" în cercetare și dezvoltare, atât în sectorul public, cât și în cel privat. Este necesară intensificarea cooperării în domeniul cercetării în UE și pe plan internațional, precum și o mai bună utilizare a rezultatelor cercetării, inclusiv printr-o protecție mai eficace a proprietății intelectuale. De asemenea, sistemele de învățământ trebuie adaptate la nevoile de inovare ale întreprinderilor și trebuie încurajate mai mult IMM-urile inovatoare și dinamice.

Raportul analizează punctele tari și punctele slabe ale sistemelor naționale de cercetare și inovare. Fiecare stat membru beneficiază de o fișă descriptivă cu informații detaliate referitoare la performanța sa în materie de cercetare și inovare. Cea a României este un dezastru.

UE progresează lent spre atingerea obiectivului de a investi 3% din PIB în cercetare și dezvoltare (2,01% în 2009), se spune în raport. Decalajul față de principalii concurenți crește tot mai mult, mai ales din cauză că întreprinderile investesc mai puțin în cercetare și dezvoltare. Cele din Japonia sau Coreea de Sud investesc de două ori mai mult decât în Europa.

În perioadele de criză economică, investițiile acumulate în cercetare și inovare produc un efect contraciclic. Țările care au intensificat aceste investiții au perspective mai bune de ieșire din criză.

Investițiile în inovare trebuie să fie mai "inteligente", iar formarea personalului cu înaltă calificare trebuie să corespundă necesităților întreprinderilor, se spune în raport. Numai 46% dintre cercetătorii din UE lucrează în sectorul întreprinderilor (80% în SUA).

Existența unor condiții-cadru nefavorabile împiedică transformarea cunoștințelor în produse și servicii comercializabile. UE este cel mai mare producător mondial de publicații științifice supuse evaluării inter pares (29% în 2009), însă în Japonia și Coreea de Sud ritmul de creștere a numărului de cereri de brevete depuse este aproape dublu față de cel din UE.

UE trebuie recupereze distanța față de SUA în ceea ce privește intensitatea cercetării în sectoarele de înaltă și medie tehnologie. Unele țări europene, precum Austria și Danemarca, au realizat această schimbare structurală trecând la o economie bazată într-o mai mare măsură pe cunoaștere.