Județul Constanța e grav afectat de criza forței de muncă

1171
8
Județul Constanța e grav afectat de criza  forței de muncă - judetulconstantacrizalucratori-1505231480.jpg
Anunțul "Angajăm vânzători" a invadat vitrinele prăvăliilor, semn că e criză de forță de muncă. Rapoartele oficiale și rubricile de mică publicitate ale ziarelor sunt categorice: penuria de lucrători calificați și necalificați a cuprins întreaga economie.

Iată, dacă pe 12 septembrie 2016, Ministerul Muncii înregistra 18.676 de locuri de muncă vacante la nivel național, la o distanță de un an, pe 11 septembrie 2017, a anunțat cu 28,65% mai multe, respectiv 24.027 de locuri de muncă vacante. Cele mai multe sunt raportate în București (3.877 locuri vacante), Prahova (2.159), Arad (2.464), Sibiu (1.285), Arad (1.618), Dolj (1.025) și Timiș (854). Județul Constanța figurează cu doar 408 locuri de muncă vacante.

La nivel național, oferta de locuri de muncă este următoarea: muncitori necalificați în industria confecțiilor - 1.598 de posturi, lăcătuși mecanici -1.256 de posturi, muncitori necalificați la asamblarea, montarea pieselor 1.242 de posturi, lucrători comerciali -1.057 de posturi, agenți de securitate - 1.000 de posturi, manipulanți de mărfuri - 880 de posturi, confecționeri-asamblori articole din textile - 812 posturi, vânzători - 674 posturi, muncitori necalificați în construcții - 595 de posturi, ambalator manual - 532 de posturi.

Realitatea este cu mult mai gravă decât arată aceste cifre, având în vedere faptul că mulți agenți economici, din varii motive, nu raportează locurile de muncă vacante, preferând anunțurile de mică publicitate. Potrivit acestora, în județul Constanța, sectoarele cele mai afectate de criza forței de muncă sunt: comerțul, alimentația publică, turismul, sectorul construcțiilor, serviciile, transportul auto și industria navală.

Magazinele și depozitele en-gros caută vânzători, agenți de vânzări, lucrători comerciali și manipulanți. Deși sezonul estival este pe sfârșite, restaurantele, barurile, cofetăriile și patiseriile de pe întreg litoralul solicită bucătari, cofetari, patiseri, barmani și ospătari. Din anunțurile de mică publicitate răzbate disperarea hotelierilor, care nu reușesc să găsească recepționeri și cameriste.

Sectorul construcțiilor are nevoie de zidari, faianțari, sudori, instalatori sanitari, muncitori necalificați pentru demolări. Industria navală duce lipsă de sudori, electricieni, mecanici, tubulatori, tâmplari, strungari, macaragii, sablatori și vopsitori. În mai toate sectoarele de activitate sunt solicitați muncitori necalificați, șoferi și agenți de pază.

Nu doar firmele românești caută lucrători calificați, ci și companiile din străinătate, fapt ce contribuie la adâncirea crizei interne. Companii din Germania, Finlanda, Belgia, Anglia, Olanda, Danemarca racolează lucrători din șantierele navale românești.

Situația actuală seamănă tot mai mult cu cea din perioada 2005 - 2008, când nu era meserie sau nivel ierarhic în care să nu fie posturi vacante. La acea vreme, economia avea o foame de lup. Căuta personal calificat, de la nivelul de execuție până la cel de conducere, dar nu avea de unde să-l ia.

Ceea ce se întâmplă, astăzi, pe piața forței de muncă este paradoxal, având în vedere că, la sfârșitul lunii iulie 2017, în evidențele Ministerului Muncii erau înregistrați 478.000 de șomeri. Este cea mai bună dovadă că mecanismele formării, mobilității și stimulării lucrătorilor nu funcționează cum trebuie.

România nu a învățat nimic din lecțiile crizei de forță de muncă. Planurile de învățământ sunt, în continuare, necorelate cu nevoile economiei naționale, care, la rândul ei, e incapabilă să-și determine necesarul de forță de muncă pe termen scurt, mediu și lung. Din acest motiv, "producția de diplome" din multe specializări are desfacere redusă pe piața muncii, unitățile de învățământ fiind adevărate fabrici de șomeri.

Unde mai pui, că statul român a promovat timp de 27 de ani politica "salariilor mici" în economia privată, susținând că acesta ar atrage investițiile străine. Pentru a împiedica creșterile salariale, a recurs la fiscalizarea excesivă a muncii și la desființarea negocierilor colective la nivel național. Rezultatul a fost exodul a peste 4 milioane de lucrători calificați și necalificați pe piața occidentală.

Astăzi, criza de mână de lucru frânează investițiile românești și străine. Dacă, Guvernul Tudose ar da drumul investițiilor la autostrăzi și drumuri naționale, la școli, spitale, rețele de apă și canalizare, ar constata că nu are cu cine să le facă.

Comentează știrea

Gogu
13 septembrie 2017
Cand vor fi salarii decente va fi si forta de munca !

Patronul roman stie decat sa ceara , de platit mai putin ! Cand ve-ti termina cu salariile astea mizere si bataie de joc atunci probabil ca va mai dori lumea sa si munceasca !

fani
13 septembrie 2017
forta de munca proaspata

Se rezolva in fiecare noapte ! Vin cu sutele la noi si nu la bulgari . Ne-a lovit norocul de milosi ce suntem .....

Sindbad
13 septembrie 2017
Spre viitorul luminos...

In C-ța găsești numai salahoreală pe bani puțini, paznici și videochat. Spre deosebire de Brașov, Cluj, etc care au câte 7-8 parcuri industriale, la C-ța, ioc. S-a dat ultimul metru pătrat unde se putea dezvolta ceva. Șpaga a fost și este cuvântul de ordine. Mituiți judecători, procurori, poliție și orașul a fost condamnat. Muncitorii calificați lucrează în afară, copiii studioși pleacă, aici rămânând mediocrii, pensionarii și bugetarii, majoritatea pesediști. De țigani nu discut, ei fiind strânși in jurul ciumei roșii numai pt. voturi, și totodată imuni la muncă.

Constantean
13 septembrie 2017
haha

Se cauta sclavii nu salariatii. Sa lucrezi 9-12h pe zi si sa iei 1600 lei e sclavagism sau puscarie (cam cat costa un detinut pe luna)

Gelu
13 septembrie 2017
Cauze si efecte

Salarii decente dar si cum sunt tratati angajatii in Romania de catre angajatori,adica cu profund dispret,,face ca oricine sa se gandeasca la in moment dat sa plece naibii peste granite. Cand au angajati,isi bat joc de ei pantru ca nu sunt pupincuristi si obedienti,chiar daca in rest sunt in regula. Gata,oamenii vor un trai decent si il cauta peste hotare,din pacate.

DODO
13 septembrie 2017
putina economie de piata

salariul rezulta din productivitate si cum la noi asta este la pamint logic ca si banii sint putini Am lucrat afara si pot spune ca toti patronii sit facuti de-o mama -iti dau minimul si-ti cere si pe masa numai ca minimul de la ei e maximul la noi Zilele trecute un articol spunea ca o firma de constructii din Sibiu da pina la 5-7 E pe ora ; alta din Timisoara 25 mii pe luna la sudori ;un hotel din Mamaia da echivalantul a 700E cameristelor ;la Craiova se cauta muncitori cu peste 500E la cules se da 1000 pe zi plus mincare si tigari etc. dar toate au un numitor comun NU SE INFIGE NIMENI LA MUNCA 1- pentru ca multi o freaca acasa cu ajutoarele si 2-( foare important ) nu am mai scolit copii la profesionale O solutie imediata ar fi trierea la singe a celor care primesc ajutoare ( bani tot de la cei ce muncesc )

oberon
14 septembrie 2017
mai taie din ele, da-le dreaq

hahaha, 700 de euro pentru cameristele din hoteluri. Poate pe Marte nu in Romania. Adevarul e ca in hotelurile autohtone cameristele primesc astronomicul salariu de 1200-1400 RON, volum de munca imens (camere multe pe cap de camerista) ore suplimentare cu nemiluita una platita ,zece nu (sau poate nici aia una)

Răspuns la: putina economie de piata
Adăugat de : DODO, 13 septembrie 2017
salariul rezulta din productivitate si cum la noi asta este la pamint logic ca si banii sint putini Am lucrat afara si pot spune ca toti patronii...
SRI
21 septembrie 2017
munca provoaca cancer

Asa zisii constanteni nu vor munci niciodata le place sa le vina totul pe tava ...dupa studiile noastre 75 % dintre dobitocii de mai sus sunt asistati sociali ..mananca moca la cantine sociale vand tigari in tot orasul etc ..nenorocitilor munca va pute ..din cauza voastra si autoritatilor toti investitorii fug de constanta ..

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 10.3396 secunde