Legea concurenței, abolită pe piețele constănțene

În urma unei prospectări a principalelor piețe constănțene de produse agroalimentare, cumpărătorul constată o fluctuație de preț minimă la fructele și legumele comercializate pe tarabe.
Iată, în cazul unei piețe cu 20 de tarabe, din Constanța, prețurile sunt identice, deși se pot vedea cu ochiul liber anumite diferențe calitative între produse: 3,5 lei prețul pentru roșiile de salată; 1,2 lei pe kilogram, pentru cartofi; 2 lei pentru castraveți și varză; 4,5 lei, strugurii; 3 lei, dovleceii; 5 lei, piersicile; 3 lei, merele și prunele.
Lipsa diferențelor nu are acoperire, vânzătorii procurându-și produsele în mod diferit și la prețuri diferite. Anumiți vânzători cumpără produsele de la angrosiști, alții au o producție proprie; astfel costurile de producție sau achiziție sunt diferite de la caz la caz.
Deși ar putea avea un profit mai mare prin practicarea unui preț mai scăzut decât concurența, datorită rulajului mult mai alert, vânzătorii preferă să rămână cu marfa pe tarabă pentru mai multe zile. Cei ce doresc să vândă mai ieftin riscă să fie batjocoriți și alungați din perimetrul pieței, de către tarabagii care "țin la preț". În acest fel, legea concurenței este aruncată la coșul de gunoi.
Existența unor înțelegeri la acest nivel nu poate fi probată altfel decât prin dovada prețurilor ridicate identice. Cei ce au de pierdut de pe urma acestei practici care nu are nimic în comun cu economia de piață sunt numai consumatorii. Nu au de câștigat nici producătorii, care, de regulă, obțin prețuri mici la achiziție. Câștigători sunt doar intermediarii, tarabagii, care stabilesc prețurile de desfacere în funcție de cât și-au propus să câștige.
Florian GHEORGHE