Legea meșteșugarilor trimite la pensie sistemul cooperatist

Sectorul cooperatist are dureri de cap. I-a crescut tensiunea și e cuprins de frisoane. Boala nu se datorează virusului crizei economice. De vină este Legea meșteșugarilor. Proiectul, aprobat de Senat, se află la Camera Deputaților și cât de curând va intra în discuție.

Înregimentarea meșteșugarilor

Inițiativa legislativă a fost lansată la începutul anului 2006 de către deputații democrați Ioan Oltean, Daniel Buda, Monica Iacob Ridzi și Ioan Zegrean, după ce au efectuat o vizită de documentare la Camera Meșteșugarilor din Koblenz. Proiectul lor propune adoptarea modelului german de organizare a activității meșteșugarilor.

Actul normativ, ieșit din Senat în 2007, stabilește că practicarea în mod independent a unui meșteșug ca activitate lucrativă va fi permisă doar persoanelor fizice și juridice înscrise în Registrul Meșteșugarilor.

Noțiunea de meșteșug este privită în sens larg, fiindu-i subsumate toate activitățile independente prin care se realizează produse și servicii de mică industrie, printr-una din meseriile specificate în anexa legii. Iar acolo sunt incluse de-a valma specializări din construcții, prelucrarea lemnului, morărit și panificație, din domeniul țesătoriei, croitoriei, fotografiei, cosmeticii și frizeriei, blănăriei și pielăriei, din sectorul ceasornicăriei, mecanicii fine, reparațiilor auto și așa mai departe.

Legea vine cu o constrângere și spune că meșteșugurile pot fi practicate de persoanele fizice sau asociațiile familiale (autorizate în prezent în baza Legii 300/2004), de societăților cooperatiste (care au fost înființate conform Legii 1/2005) și de societățile comerciale (înființate în baza Legii 31/1990), dacă sunt înscrise în Registrul Meșteșugarilor, care este ținut de Camera Meșteșugarilor. Aceasta din urmă este o suprastructură organizată la nivel național și teritorial.

O nouă birocrație

Fiecare dintre unitățile camerale va fi condusă de o adunare generală, un consiliu și un președinte, va avea un aparat propriu subordonat unui director executiv și va dispune de un buget. Suprastructura va trăi din contribuțiile și taxele pe care trebuie să le plătească meșteșugarii.

În schimbul taxei de înscriere (obligatorie), individul e trecut în registru și primește un certificat de atestare (care cuprinde meșteșugurile practicate) și un carnet de meșteșugar. Pentru fiecare serviciu pe care i-l face camera, meșteșugarul va trebui să plătească o taxă.

Ce va face Camera Meșteșugarilor pentru membrii ei? Va colabora cu administrațiile locale, va aplica politicile economice de finanțare a programelor și proiectelor privind meșteșugurile, va identifica nevoile de formare profesională, va iniția programe de formare profesională, va controla practica ucenicilor din întreprinderile meșteșugărești etc.

În plus, va controla. Cei ce vor fi prinși de organul de control al camerei că lucrează fără atestat de la Registrul Meșteșugarilor vor fi amendați cu 1.000 până la 5.000 de lei.

Pentru… contra

"Legea meșteșugarilor afectează activitatea cooperației de consum și meșteșugărești. Se creează paralelisme în modul de asociere. Dacă înscrierea în sistemul cooperatist este voluntară, cea în Registrul Meșteșugarilor și la Camera Meșteșugarilor este obligatorie. Practic este desființat sistemul cooperatist, care abia s-a așezat după reorganizarea în baza Legii 1/2005" – a declarat, pentru cotidianul "Cuget Liber", Călimente Moisi, președintele Uniunii Județene a Cooperativelor Meșteșugărești Constanța, organizație ce cuprinde 40 de societăți cooperative, cu un număr de circa 2.000 de lucrători.

Cooperatorii atrag atenția că Legea meșteșugarilor va provoca numeroase dereglări legislative. Vor trebui modificate mai multe acte normative, printre care: Legea cooperației, Legea societăților comerciale, Legea 300/2004, Legea Registrului Comerțului și așa mai departe. Ei consideră că respectiva reglementare ar trebui să se limiteze la meșteșugarii independenți și asociațiile familiale.

O altă obiecție este aceea că meseriașii vor fi nevoiți să muncească, de acum încolo, nu numai pentru a-și plăti dările către stat, dar și pentru susținerea unei suprastructuri birocratice de care nu au nevoie.

În luna martie, reprezentanții setorului cooperatist, se vor întâlni cu ministrul IMM-urilor. Ei îi vor prezenta o critică argumentată a Legii meșteșugarilor și se vor declara împotriva ei, afirmă Călimente Moisi.