Guvernul Ponta a aprobat proiectul de lege privind efectuarea stagiului pentru absolvenții de învățământ superior. Acesta reglementează modul de organizare a programului de adaptare profesională: definirea obiectivelor profesionale, durată, protecție socială, remunerație, drepturile și obligațiile părțile implicate.
Potrivit proiectului, perioada de stagiu este de 6 - 12 luni și se desfășoară în baza unui program aprobat de conducerea firmei angajatoare, sub îndrumarea unui formator. Se finalizează cu un referat de evaluare și un raport de stagiu, al cărui model este aprobat prin hotărâre de guvern. Stagiarului i se eliberează o adeverință tip, în care sunt înscrise rezultatele obținute în programul de adaptare.
Contractul individual de muncă al stagiarului este dublat de contractul de adaptare profesională. Salariul său va fi cel puțin egal cu salariul minim brut la nivel național, iar programul de muncă va fi de maximum 8 ore pe zi și 5 zile pe săptămână.
Stagiarul care a beneficiat de formare profesională finanțată de angajator nu va avea inițiativa încetării contractului de muncă pe o perioadă stabilită prin contract. Nerespectarea acestei obligații îl obligă să suporte cheltuielile ocazionate de pregătirea sa, proporțional cu perioada nelucrată.
Finanțarea stagiilor de practică se poate face din: bugetul propriu al angajatorului, fondul social european, bugetul asigurărilor de șomaj sau sponsorizări ale per-soanelor fizice sau juridice. Angajatorul poate primi lunar, la cerere, din bugetul asigurărilor de șomaj, pe perioada derulării contractului de adaptare profesională, o sumă egală cu 50% din valoarea indicatorului social de referință al asigurărilor pentru șomaj.
Referindu-se la acest proiect, Ionel Ștefan, un cunoscut specialist de pe piața bancară constăn-țeană, a declarat: "Este o idee foarte bună, care poate fi un răspuns la întrebarea: ce șanse le acordăm tinerilor? Agenții economici sunt interesați de prezent; vor ca fiecare salariat să producă din prima zi de angajare. Scopul lor principal este creșterea cifrei de afaceri. Prea puțini se gândesc la dezvoltarea resurselor umane, la faptul că trebuie să-și pregătească specialiștii de care vor avea nevoie în viitor. E necesară o schimbare a opticii, dar aceasta nu se poate realiza fără facilități din partea statului. Cunosc bine sectorul agricol. La această oră, există multe ferme puternice. Au capacitatea de a angaja tineri absolvenți ai învățământului agronomic, pentru a-i forma pe lângă specialiștii pe care îi au, oameni ajunși la vârste înaintate. Dar tre-buie stimulați să facă acest lucru. Legea privind stagiatura va avea efect doar dacă va fi aplicabilă și utilă economiei."
La rândul său, Michele Roza, directorul de marketing al com-paniei Rel Syspro, a afirmat: "Legiferarea stagiaturii poate fi o idee bună, dar trebuie să aibă și suportul material din partea statului. Din cauza concurenței dure și a crizei economice, multe firme și-au redimensionat forța de muncă și nu își permit să angajeze tineri pentru a-i învăța meserie. În domeniul serviciilor, cele mai multe locuri de muncă necesită o pregătire medie. Prea puțini tinerii absolvenți de învățământ superior ar accepta activități de rutină."
Există și domenii în care această măsură este inoperantă. "O lege a stagiilor de practică nu se poate aplica în cazul absolvenților învățământului superior de marină, care se pregătesc pentru a lucra în flota mondială. Sectorul maritim se conduce după convenții internaționale care reglementează inclusiv stagiile de practică ale cadeților (studenților). Absolventul care a obținut brevetul de ofițer de marină, nu mai trece printr-o perioadă de stagiatură după angajare.
Pe de altă parte, constatăm o inconsecvență din partea statului. După cum vă amintiți, parlamentul a respins propunerea Sindicatului Liber al Navigatorilor ca, la bordul navelor înmatriculate în registrul maritim internațional al României, să poată fi angajați cadeți. Noi susținem, în continuare, că este nevoie de un Statut al marinarului, care să reglementeze și problema practicii studenților" - a declarat Adrian Mihălcioiu, liderul SLN.
Opinia mea este că o lege a stagiaturii este necesară, dar accentul trebuie să cadă pe stimulentele pe care statul le acordă firmelor, pentru a le încuraja să angajeze tineri absolvenți. Or, așa cum este conceput actul normativ, guvernanții sunt preocupați mai curând de modul de organizare a stagiului, de birocratizarea lui.
În privința finanțării stagiilor de practică, greutatea este lăsată pe umerii agenților economici, cărora li se impun tot felul de obligații birocratice, de parcă nu aveau destule pe cap.
Sprijinul financiar din partea statului este opțional pentru acesta și dificil de accesat. Cât privește accesarea fondurilor europene, cred că e vorba de o glumă. Pun pariu că niciun angajator nu s-ar încumeta să-și măsoare forțele cu birocrația finanțărilor comunitare pentru a obține un oarecare sprijin, pentru un stagiar sau doi.
Dacă doresc ca legea să funcționeze, guvernul și parlamentul ar trebui să prevadă stimulente reale, precum reducerea substanțială a părții din fiscalitatea aferentă salariilor, care revine angajatorilor.