Legislația muncii nu se modifică pentru că în Parlament și PSD sunt mulți patroni

Mișcarea sindicală din România trăiește din amintiri. Parcă ar fi un pensionar care, stând pe bancă, în parc, povestește cui vrea să-l asculte, ce viteaz și cutezător era în tinerețe. Visează la vremurile de altădată, când "oastea" sindicală își urma conducătorii în acțiunile de protest, când cuvântul liderilor de sindicat avea greutate în fața miniștrilor, iar guvernul negocia cu marile confederații Codul muncii, legislația sindicală și contractul colectiv de muncă la nivel național. Ce a mai rămas din toate acestea? Astăzi, totul este istorie, documente de arhivă.

v v v

În anul de grație 2015, mișcarea sindicală din România este mai slabă, mai divizată decât oricând. Nu își poate reveni de pe urma loviturilor primite în timpul Guvernului Boc, lovituri care i-au afectat grav fundamentul legislativ. Modificările aduse în 2011 Codului muncii, Legii sindicatelor și adoptarea noii Legi a dialogului social au lăsat fără vlagă structurile federative și confederative, lipsindu-le de mijloacele pe care se baza forța și unitatea lor: reprezentativitatea și contractele colective de muncă la nivel național și de ramură.

Este simptomatic faptul că, de la marile acțiuni de protest din 2010 și 2011, împotriva Guvernului Boc și a măsurilor anti-sindicale ale acestuia, confederațiile nu au mai organizat nicio acțiune de protest comună. Nu și-au dat mâna nici după ce au constatat că Guvernul Ponta n-are de gând să mo-difice legislația, așa cum se angajaseră liderii USL înainte de preluarea puterii. De altfel, chiar și proiectul unificării mișcării sindicale, proiect ce aprinsese atâtea speranțe în sufletele multor sindicaliști, a fost dat uitării.

Apropierea anului electoral 2016 este un prilej pentru sindicate să obțină ceea ce le-a fost refuzat până acum. Înainte de alegeri, guvernanții sunt mai atenți la problemele salariaților și mai darnici, iar parlamentarii Puterii și Opoziției sunt mai deschiși la solicitările sindicale. Ca drept dovadă, Guvernul Ponta a majorat cu 25% salariile din Sănătate și cu 15%, pe cele din Învățământ, fără ca sindicatele să iasă în stradă. Dar toate măsurile salariale vizează doar sectorul bugetar. Pentru lucrătorii din sectorul privat nu se întrevede nicio schimbare în bine.

O hotărâre a Consiliului național al Confederației Sindicale CNSLR-Frăția prevede reluarea acțiunilor de protest pentru modificarea Legii dialogului social și a Codului muncii. Biroul executiv se întrunește luni, 19 octombrie pentru a discuta modalitatea trecerii la fapte, a declarat, pentru cotidianul "Cuget Liber", Petrică Tancău - vicepreședinte al CNSLR-Frăția și lider al Sindicatului Liber "Petrochimistul".

"Până în prezent, întâlnirile de la Ministerul Muncii pe tema modificării Legii dialogului social și a Codului muncii nu au dus la niciun rezultat, în ciuda promisiunilor făcute. Le-am demonstrat că actuala legislației nu poate fi pusă în aplicare. În prezent, există doar trei sau patru contracte colective de muncă la nivel de sector de activitate. În marea majoritate a sectoarelor nu s-au negociat contractele pentru că nu vor patronatele. Chiar și în sectorul bugetar este dificil să negociezi un contract colectiv de muncă, în condițiile actualei legislații.

Eu le-am spus colegilor din conducerea confederației că nici PSD și nici parlamentarii nu vor să schimbe nimic pe plan legislativ pentru că printre ei sunt mulți patroni. Uitați-vă ce se întâm-plă cu inițiativa cetățenească pentru modificarea Codului muncii, susținută de Blocul Național Sindical. Parlamentarii s-au apucat să modifice proiectul de lege, astfel că nu se știe dacă va mai rămâne ceva din propunerea inițială. PSD susține că este partid de stânga, dar în realitate duce o politică de dreapta. Nu avem încotro și va trebui să trecem la acțiune. Este necesar să ne unim forțele toate confederațiile sindicale, dacă vrem să obținem schimba-rea dorită" - a declarat Petrică Tancău.