Mai este rentabilă legumicultura? Ce culturi sunt profitabile şi de ce

630
Mai este rentabilă legumicultura? Ce culturi sunt profitabile şi de ce - fond1-1619348695.jpg

Articole de la același autor

Am intrat în ultima săptămână din aprilie şi temperaturile nu vor să urce deloc. Media lunii a fost în jur de 10 grade ziua şi de 2, 3 grade noaptea, potrivit site-ului meteoromania.ro, iar în unele nopţi temperaturile au scăzut sub zero grade. În aceste condiţii, legumicultorii dobrogeni au trebuit să facă focul în solarii pentru a menţine o temperatură propice dezvoltării plantelor.

Toată natura este în întârziere la sfârşit de aprilie 2021. Temperaturile aproape de îngheţ pe timpul nopţii în câmp şi în livezi şi ploaia cu grindină căzută în ultima săptămână, ne-au făcut să ne luăm gândul de la legumele şi fructele româneşti. Tarabele pieţelor sunt invadate de fructe şi legume de import, iar cele crescute în solarii şi sere au preţuri prohibitive. Anul trecut, pe vremea asta, apăreau primele roşii cultivate autohton, acele roşii cu ţugui, pentru că aşa le este soiul, care încingeau imaginaţia precupeţelor, că ar fi otrăvitoare şi pline de chimicale. Acum, a fi legumicultor este din ce în ce mai scump şi nerentabil, dacă ne gândim, că pentru a încălzi un solar de 2.000 de metri pătraţi, costurile numai cu încălzirea se duc la 15.000 – 20.000 lei pe iarnă. Legumicultorii din satul Poiana, judeţul Constanţa au renunţat la a mai cultiva legume în solarii şi s-au axat mai mult pe rădăcinoase. Sunt mai uşor de cultivat, şi nu necesită îngrijiri speciale, iar profitul este asigurat dacă ne uităm cât costă un kilogram de morcovi, care a ajuns 4 lei/kg sau „albiturile” care sunt 7 sau 8 lei/kg.

„Am renunţat la a mai cultiva roşii şi castraveţi timpurii. Ne-am axat pe rădăcinoase care au productivitate mare la hectar şi avem piaţă de desfacere în hipermarketuri. Cultivăm morcovi, ţelină, păstârnac, pătrunjel, sfeclă roşie, ridiche neagră. Am terminat producţia de anul trecut, acum urmează roşiile de câmp pe care le vom recolta în iulie”, a spus Jeni Dumbravă, legumicultor din satul Poiana.

Producţia de legume timpurii, pe cale de dispariţie

Schimbările climatice şi costurile ridicate ale producţiei i-au făcut şi pe legumicultorii din comuna 23 August să fie reticenţi în a mai cultiva legume timpurii.

„Anii trecuţi am beneficiat de subvenţia de 3.000 de euro prin programul „Tomata” şi ne-a ajutat să aducem trufandale pe piaţa constănţeană. Acum programul s-a transformat în „legume în spaţii protejate” dar cererile se depun până pe 15 mai, deci este mult în întârziere. Şi noi am renunţat la a cultiva legume timpurii şi aşteptăm să le coacă soarele, care acum este cam zgârcit”, a făcut haz-de-necaz, Maria T., legumicultor din comuna 23 August. Nu numai legumele timpurii au întârzieri de trei săptămâni, dar şi fructele vor fi mai puţine şi mai scumpe, spun producătorii de fructe.

Anul trecut, cireşele de mai erau în plin proces de rodire, acum în unele zone ale judeţului nici florile nu au dat. Oricum, climatul din Dobrogea a suferit transformări în ultimii ani”, a declarat Ion Gheorghe, proprietar de livadă din comuna Cobadin.

În aprilie este recunoscut de agricultori, că aşa se întâmplă de ceva ani, că dă îngheţul, iar deja la sfărşitul lui iunie apare seceta. Toate culturile au de suferit şi dacă autorităţile judeţului nu intervin să împădurească zonele limitrofe ale judeţului, pentru a preveni deşertificarea şi eroziunea solului, ne vom transforma într-un oraş care doar consumă şi nu produce.



Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.5612 secunde