Manipularea statistică

Nu este prima oară când am îndoieli în privința corectitudinii datelor furnizate de Institutul Național de Statistică. Spre exemplu, mi-am exprimat în mai multe rânduri neîncrederea când evoluția prețurilor din rapoartele oficiale era contrazisă de creșterea prețurilor din magazine și piețe. 

Ultimul raport al INS despre ocupare și șomaj ridică noi semne de întrebare. După cum se precizează în raportul dat publicității, sursa datelor este Cercetarea statistică asupra forței de muncă în gospodării, un studiu realizat periodic de INS, pe baza unui eșantion reprezentativ pentru gospodăriile din România. 

Trebuie arătat că, din punct de vedere științific, metoda eșantionării poate fi folosită acolo unde nu deținem datele dorite despre populația studiată și cu scopul de a reduce costurile. Este mai ieftin să culegi informațiile dintr-un eșantion de 500 sau 1.000 de subiecți, decât de la popu-lația unei țări. Dar în cazul eșantionării nu se lucrează cu date certe, ci cu estimări, a căror apropiere de realitate depinde de dimensiunea eșantionului și de respectarea unei metodologii de eșantionare și culegere a datelor. 

Ceea ce nedumirește este faptul că, pentru a afla numărul salariaților și al șomerilor, INS recurge la estimări, în loc să solicite informațiile de la Ministerul Muncii, instituția care înregistrează atât contractele de muncă cât și șomerii din întreaga țară. De ce, în ce scop? 

Un alt aspect care pune sub semnul îndoielii datele prezentate este faptul că în categoria salariaților sunt incluse și persoanele care lucrează la negru. Potrivit raportului, în anul 2015 au fost 6,062 milioane de salariați, fără să se precizeze câți dintre ei lucrau cu forme legale și câți în afara legii. Din ce motiv? Dacă INS a aflat câți lucrători la negru există în România, n-ar trebui să facă publice datele, să știe și opinia publică, să știe și Inspecția Muncii, să știe și ANAF, și toți aceia care pot lua măsuri pentru eradicarea fenomenului?

O astfel de modalitate de prezentare a unor date de mare importanță economică este neproductivă, neserioasă și manipulativă. Cui servește? Doar celor ce vor să cosmetizeze realitatea, să arate că situația din România este mai bună decât în realitate.