Micii producători agricoli, sceptici în privința programului "Primul Siloz"

Termenul de depunere a cererilor de licențiere a depozitelor aferente anului 2009, din cadrul programului "Primul Siloz", s-a încheiat pe 5 august. Micii producători agricoli din Constanța privesc cu un oarecare scepticism programul, care ajută fermierii cu peste 500 - 600 de hectare în administrare, dar nu rezolvă problemele ce se ivesc de la înființarea culturii agricole până la recoltare.

La încheierea termenului de de-punere, Ministerul Agriculturii a primit 251 de cereri în vederea obținerii licenței de depozit, pentru o cantitate de 5,15 milioane tone de cereale.
Problemele micilor producători vor rămâne în continuare nerezolvate. "Programul Primul Siloz este bun pentru marii fermieri, care adminis-trează peste 500 - 600 de hectare. Agricultorii cu câteva zeci de hec-tare nu vor obține nimic de pe urma acestui program. Cei care cumpără de la noi, nu neapărat samsarii, ci și silozurile cu capital de stat, vor stabili în continuare un preț de nimic pentru cereale și noi, din lipsa de lichidități, vom fi nevoiți să vindem", a declarat, pentru ziarul "Cuget Liber", Gheorghe Badea, fermier din Seimeni, județul Constanța.
Soluția pentru a evita situația este asocierea micilor producători agricoli. "Ca să reușim să obținem un preț bun pe cereale, trebuie să ne unim în asociații și să adunăm de la fiecare producția, pentru a o depozita. Și la sfârșit, să împărțim veniturile. Altfel, nu avem nicio șansă", a mai precizat Gheorghe Badea.
Totuși, programul "Primul Siloz" nu va rezolva problemele lipsei unui sistem de irigații viabil, în județ sau lipsa profitului, de pe urma cultivării cerealelor. "Ne apucăm toți să ne facem silozuri, stopăm samsarii de pe filieră, iar aceștia nu o să mai aibă cu ce să jongleze. În final, vom obține un preț bun pentru producția agricolă. Însă, nu vom câștiga mult de pe urma acestui preț. Statul ar trebui să se ocupe de producerea cerealelor, nu de depozitarea lor. Sigur, și depo-zitarea are cheltuielile ei, destul de mari, dar cheltuielile de la înființarea culturii agricole și până la recoltare sunt mult mai mari. Majoritatea fermierilor dau veniturile obținute din vânzarea cerealelor doar pe îngrășăminte", a afirmat Gheorghe Buzoianu, agricultor din Negru Vodă.
Prețul "bun" pentru fermieri însă, întârzie să apară, cel puțin la producția de grâu, din 2009. Un kilogram de grâu este în continuare la nivelul anului trecut, la 40 - 50 de bani, și nu prea există semne că ar putea crește. "La bursele de afară, prețului grâului crește, însă la noi, odată cu campania de recoltare, a început să mai scadă. La fel ca și anul trecut, sunt invocate motive precum proasta calitate a grâului, de pe urma secetei și dăunătorilor", a mai spus Gheorghe Badea.