La aproape un an de la integrarea în Uniunea Europeană, munca la negru face încă legea pe cele mai multe șantiere constănțene de construcții. Cauza principală a rămas aceeași, respectiv șantierele în regie proprie, adică "autoîntreținerea". Cu alte cuvinte, cine vrea să își renoveze casa fie o face singur, fie cheamă "niște băieți", pe care îi plătește cu bere la sticlă de 2 litri și niște salam. "Meșterii de ocazie ocupă cam 50% din munca la negru", spune Gheorghe Polizu, președintele Patronatului Societăților de Construcții (PSC).
Previziunile sumbre făcute înainte de 1 ianuarie 2007, potrivit cărora peste 50% dintre constructorii mici vor dispărea de pe piață, nu s-au prea adeverit, așa că salvarea sectorului este așteptată de la 1 ianuarie 2008.
"Vor începe să fie derulate proiecte majore de investiții, cu fonduri europene. Șansa firmelor mici este să prindă un parteneriat public - privat, în special pe proiectele de infrastructură, unde numărul proiectelor deja finalizate este foarte mare", consideră Luminița Mihailov, directorul Agenției de Dezvoltare Regională (ADR) Sud-Est.
De aceeași părere este și președintele PSC, care spune că implicarea IMM-urilor în construcția de drumuri, poduri și autostrăzi, care să susțină fluxul de mărfuri european, poate reduce munca la negru: "Ca subcontractor, un IMM primește sprijin și de la stat, putând face mai ușor investiții în modernizare. În plus, colaborarea cu firme străine, experimentate, poate duce la îmbunătățirea propriilor servicii".
Producție pe criterii de performanță
O schimbare în bine în segmentul construcțiilor, în primul an european, a fost adoptarea normelor UE în domeniu, în număr de 435. Deși nu au fost încă armonizate, regulile așteaptă să fie traduse și oficializate.
Schimbările vor fi extreme, în unele cazuri, motiv pentru care producătorii de materiale de construcții și constructorii trebuie să se pună rapid la curent cu noutățile. "În România, o ușă rezistentă la foc nu poate fi construită acum din lemn, deoarece lemnul este un combus-tibil. După adoptarea normelor se va merge pe criterii de performanță. Astfel, dacă o ușă de lemn rezistă la foc timp de patru ore, atunci poate fi folosită", spune Sorin Calotă, reprezentantul Ministerului Administrației și Internelor.
Potrivit spuselor acestuia, o schimbare majoră vine și pe piața materialelor de construcții, unde libera circulație a mărfurilor și serviciilor va face ravagii printre proiectanți și producători: "Dacă un produs nu are marcajul CE, nu va putea fi folosit nici măcar la noi în țară, pentru că nu mai vorbim de o piață națională, ci de piața unică".
Desigur, libera circulație a serviciilor și mărfurilor înseamnă că și firmele autohtone se vor putea "infiltra" pe piețele străine.
La aproape un an de la integrarea în Uniunea Europeană, munca la negru face încă legea pe cele mai multe șantiere constănțene de construcții. Cauza principală a rămas aceeași, respectiv șantierele în regie proprie, adică "autoîntreținerea". Cu alte cuvinte, cine vrea să își renoveze casa fie o face singur, fie cheamă "niște băieți", pe care îi plătește cu bere la sticlă de 2 litri și niște salam. "Meșterii de ocazie ocupă cam 50% din munca la negru", spune Gheorghe Polizu, președintele Patronatului Societăților de Construcții (PSC).
Previziunile sumbre făcute înainte de 1 ianuarie 2007, potrivit cărora peste 50% dintre constructorii mici vor dispărea de pe piață, nu s-au prea adeverit, așa că salvarea sectorului este așteptată de la 1 ianuarie 2008.
"Vor începe să fie derulate proiecte majore de investiții, cu fonduri europene. Șansa firmelor mici este să prindă un parteneriat public - privat, în special pe proiectele de infrastructură, unde numărul proiectelor deja finalizate este foarte mare", consideră Luminița Mihailov, directorul Agenției de Dezvoltare Regională (ADR) Sud-Est.
De aceeași părere este și președintele PSC, care spune că implicarea IMM-urilor în construcția de drumuri, poduri și autostrăzi, care să susțină fluxul de mărfuri european, poate reduce munca la negru: "Ca subcontractor, un IMM primește sprijin și de la stat, putând face mai ușor investiții în modernizare. În plus, colaborarea cu firme străine, experimentate, poate duce la îmbunătățirea propriilor servicii".
Producție pe criterii de performanță
O schimbare în bine în segmentul construcțiilor, în primul an european, a fost adoptarea normelor UE în domeniu, în număr de 435. Deși nu au fost încă armonizate, regulile așteaptă să fie traduse și oficializate.
Schimbările vor fi extreme, în unele cazuri, motiv pentru care producătorii de materiale de construcții și constructorii trebuie să se pună rapid la curent cu noutățile. "În România, o ușă rezistentă la foc nu poate fi construită acum din lemn, deoarece lemnul este un combus-tibil. După adoptarea normelor se va merge pe criterii de performanță. Astfel, dacă o ușă de lemn rezistă la foc timp de patru ore, atunci poate fi folosită", spune Sorin Calotă, reprezentantul Ministerului Administrației și Internelor.
Potrivit spuselor acestuia, o schimbare majoră vine și pe piața materialelor de construcții, unde libera circulație a mărfurilor și serviciilor va face ravagii printre proiectanți și producători: "Dacă un produs nu are marcajul CE, nu va putea fi folosit nici măcar la noi în țară, pentru că nu mai vorbim de o piață națională, ci de piața unică".
Desigur, libera circulație a serviciilor și mărfurilor înseamnă că și firmele autohtone se vor putea "infiltra" pe piețele străine.