Navele maritime pot arbora pavilionul românesc, dacă au clasă GL sau BV

Armatorul care își construiește o navă într-un șantier din țara noastră și dorește să o înmatriculeze sub pavilionul românesc este obligat să lucreze cu una dintre cele două societăți de clasificare agreate de Ministerul Transporturilor, respectiv: "Germa-nischer Lloyd" (GL) sau "Bureau Veritas" (BV). Valentin Șerbănescu, directorul general al Autorității Navale Române, a declarat, pentru cotidianul "Cuget Liber", că ministerul are încheiate contracte de mandat special pe partea de inspecții tehnice la navele maritime care adoptă pavilionul român cu cele două societăți menționate. Pentru managementul navelor conform Codului ISM, contractele sunt semnate cu "Germanischer Lloyd", "Bureau Veritas" și "Lloyd".

Ministerul român a înaintat propuneri de colaborare și altor societăți de clasificare – afirmă Șerbănescu, dar regulile și condițiile impuse de țara noastră nu au fost agreate de toată lumea. Spre exemplu, "American Bureau of Shipping" (ABS) nu a fost de acord cu o anumită prevedere din legislația română. Pe de altă parte, numărul foarte mic al navelor maritime sub pavilion românesc nu reprezintă o atracție pentru aceste societăți. În schimb, ele sunt cu adevărat interesate de comenzile de construcții noi lansate de armatorii străini în șantierele navale din România. Dar această piață este dominată de "Germanischer Lloyd", societate care a dobândit o foarte bună reputație pe plan internațional.

Până în urmă cu câțiva ani, țara noastră a avut propria sa societate de clasificare: "Registrul Naval Român". La fel ca alte surate din fostele țări comuniste, aceasta s-a compromis prin superficialitatea cu care acorda certificatele de clasă. Astfel că, împreună cu alte asemenea registre, printre care și cel polonez, ea a ajuns, în anii ´90, pe așa numita "listă neagră" a Organizației Maritime Internaționale. În acea perioadă, RNR a avut o contribuție decisivă la criza ce a dus la dispariția flotei naționale, prin adoptarea unei… atitudini comerciale față de problemele siguranței navigației. Abdicarea de la misiunea sa i-a fost, în cele din urmă fatală. Odată cu reorganizarea Inspectoratului Navigației Civile, RNR, care rămăsese practic fără obiect de activitate, a devenit un simplu serviciu tehnic în cadrul Autorității Navale Române.

Armatorul care își construiește o navă într-un șantier din țara noastră și dorește să o înmatriculeze sub pavilionul românesc este obligat să lucreze cu una dintre cele două societăți de clasificare agreate de Ministerul Transporturilor, respectiv: "Germa-nischer Lloyd" (GL) sau "Bureau Veritas" (BV). Valentin Șerbănescu, directorul general al Autorității Navale Române, a declarat, pentru cotidianul "Cuget Liber", că ministerul are încheiate contracte de mandat special pe partea de inspecții tehnice la navele maritime care adoptă pavilionul român cu cele două societăți menționate. Pentru managementul navelor conform Codului ISM, contractele sunt semnate cu "Germanischer Lloyd", "Bureau Veritas" și "Lloyd".

Ministerul român a înaintat propuneri de colaborare și altor societăți de clasificare – afirmă Șerbănescu, dar regulile și condițiile impuse de țara noastră nu au fost agreate de toată lumea. Spre exemplu, "American Bureau of Shipping" (ABS) nu a fost de acord cu o anumită prevedere din legislația română. Pe de altă parte, numărul foarte mic al navelor maritime sub pavilion românesc nu reprezintă o atracție pentru aceste societăți. În schimb, ele sunt cu adevărat interesate de comenzile de construcții noi lansate de armatorii străini în șantierele navale din România. Dar această piață este dominată de "Germanischer Lloyd", societate care a dobândit o foarte bună reputație pe plan internațional.

Până în urmă cu câțiva ani, țara noastră a avut propria sa societate de clasificare: "Registrul Naval Român". La fel ca alte surate din fostele țări comuniste, aceasta s-a compromis prin superficialitatea cu care acorda certificatele de clasă. Astfel că, împreună cu alte asemenea registre, printre care și cel polonez, ea a ajuns, în anii ´90, pe așa numita "listă neagră" a Organizației Maritime Internaționale. În acea perioadă, RNR a avut o contribuție decisivă la criza ce a dus la dispariția flotei naționale, prin adoptarea unei… atitudini comerciale față de problemele siguranței navigației. Abdicarea de la misiunea sa i-a fost, în cele din urmă fatală. Odată cu reorganizarea Inspectoratului Navigației Civile, RNR, care rămăsese practic fără obiect de activitate, a devenit un simplu serviciu tehnic în cadrul Autorității Navale Române.