Ne-au spart cu TVA și accize

FMI poate dormi liniștit. România este în grafic la atingerea țintei de deficit bugetar. Iar după cum arată bilanțul primelor nouă luni ale anului, obiectivul asumat

de Guvernul Boc va fi realizat înainte de termen și chiar depășit. E mai ceva decât în "epoca de aur", când cincinalul se realiza în 4 ani și jumătate, iar poporul se hrănea cu "adidași", tacâmuri de pește și salam cu soia.

Ministerul Finanțelor Publice a anunțat că, la finele lunii septembrie, bugetul general consolidat a înregistrat un deficit de 23,3 miliarde lei, sub limita de 28,2 miliarde lei, prevăzută prin acordul cu FMI. Cu alte cuvinte, guvernul a strâns șurubul mai mult decât i-a cerut organismul financiar in-ternațional, mai mult decât era nevoie.

Veniturile s-au ridicat la 120,4 miliarde lei, fiind cu 3,6% mai mari față de realizările din primele nouă luni ale anului precedent, dar nu pentru că ar fi crescut PIB-ul. Dimpotrivă, acesta este inferior celui din 2009. Creșterea se datorează majorării cotei de TVA de la 19% la 24% și a accizelor. Pe această bază, încasările din TVA au sporit cu 7,3%, iar cele din accize, cu 7,9%.

În schimb, suma colectată din impozitul pe venit continuă să fie mai mică față de anul precedent, fiind inferioară cu 3,3%. De asemenea, se mențin decalaje importante la veniturile din impozitul pe profit (-2,9%) și din contribuțiile de asigurări sociale (-5,1%). Altfel spus, munca și afacerile sunt mai slab productive decât în 2009.

Cheltuielile bugetului general consolidat s-au ridicat la 143,7 miliarde lei. Creșterea este de numai 1,5% față de aceeași perioadă a anului precedent. Ea se datorează, în principal, majorării cheltuielilor cu ajutorul de șomaj, precum și sumelor folo-site pentru plata facturilor din spitale, către furnizorii de medicamente și materiale sanitare.

Cheltuielile de personal s-au redus cu 6,4%. În schimb, s-au înregistrat creșteri ale cheltuielilor cu dobân-zile (+21%), ca urmare a finanțării deficitelor bugetare acumulate din anii precedenți și a angajării împrumuturilor pentru acoperirea acestora.

Cheltuielile aferente programelor cu finanțare UE au continuat să crească, fiind cu 161% mai mari. Cele cu bunurile și servicii au sporit cu 1,3%, iar cele pentru investiții (care includ cheltuielile de capital precum și programe de investiții finanțate din surse interne și externe), au fost de 19,6 miliarde lei, respectiv 3,8% din PIB.