Niciodată statul român n-a făcut prea multe pentru marinari

- Domnule Adrian Mihăl-cioiu, câți navigatori mai serbează, în acest an, Ziua Marinei Române?

- După Revoluția de la 22 Decembrie 1989, Ziua Marinei Române este nu doar a Marinei Militare, ci și a celei comerciale. De câțiva ani, este și a lucrătorilor portuari. Încă avem un număr important de navigatori. Este clar că de Sărbătoarea Sfintei Maria se bucură toți creștinii. De ani-versarea Marinei Române ar trebui să se bucure aproximativ 18.000 de navigatori, ofițeri și nebrevetați, și vreo 19.000 de persoane din rândul personalului auxiliar. Pentru acești oameni, în contractele de muncă, 15 august ar trebui să fie zi liberă și să fie compensată corespunzător, dacă se nimerește a fi sâmbăta sau duminica. În România, circa 7.000 de navigatori se bucură de astfel de stimulente, în baza contractelor colective de muncă negociate cu sindicatul Liber al Navigatorilor și cu Federația Internațională a Transportatorilor (care respectă această zi de sărbătoare națională). Restul navigatorilor români au tot felul de alte contracte, care nu respectă legislația română și legislația internațională privind sărbătorile naționale.

Spor de sărbătoare

pe navele străine

- Cum este marcată această zi de sărbătoare pe navele străine acoperite de con-tractele de muncă semnate cu SLN?

- Pe navele străine, Ziua Marinei Române este o zi de muncă normală, însă este plătită cu un spor de 125% și se acordă o zi liberă suplimentară în timpul săptămânii. Dacă nu se asigură ziua liberă, se mai plătește 125% în plus. Aceste stimulente, fără îndoială, sunt bine primite de navigatorii români și îi fac să se bucure odată în plus că este ziua lor. Dacă marinarii sunt acasă, ar trebui să ia parte la festivitățile organizate în onoarea lor, pe faleza de la Constanța, din zona Cazinou. Programul începe cu demonstrațiile Forțelor Navale Române și continuă cu jocurile marinărești, din portul Tomis. Sunt așteptați cât mai mulți participanți și spectatori la jocurile intrate în tradiție: trasul la parâmă, porcul la școndru, concursul de înot după rațe, fuga în saci, fuga cu oul în lingură. Sunt competiții pe care SLN le organizează an de an. Apoi, până spre miezul nopții vor urma spectacole și focurile de artificii.

Marinăria – o meserie refuzată de tinerii Occidentului

- Cât de atractivă mai rămâne marinăria pentru tinerii din țara noastră?

- Deocamdată, cred că prezintă o mare atracție prin nivelul câștigurilor, care sunt net su-perioare veniturilor obținute de angajații de pe uscat. Marinăria rămâne printre cele mai bine plătite meserii, la această oră, în România. Nu putem spune pentru cât timp va mai fi așa. Suntem în Uniunea Europeană. Salariile tind să se apropie de media la nivel comunitar și, în viitor, este posibil să scadă interesul de a naviga.

- Sunt țări în care tinerii fug de marinărie și în care statul face eforturi deosebite pentru a-i atrage spre o carieră în shipping.

- Așa este. În multe dintre țările europene se depun mari eforturi pentru a menține în atenția tinerilor această meserie. De exemplu, angajatorilor li se oferă com-pensații sau li se returnează impozitele și taxele sociale, dacă angajează navigatorii din țara respectivă. Beneficiază de tot felul de facilități fiscale, dacă au la bordul navelor navigatori din propria țară. Unele state acoperă în totalitate cheltuielile studenților din învățământul marinăresc, cu condiția ca aceștia să muncească o perioadă de timp pe navele comerciale ale flotelor naționale. Sunt măsuri care se iau mai peste tot, în Europa, pentru a spori atractivitatea marinăriei. Este adevărat, ofițerii superiori se bu-cură de salarii înalte în UE, de 8.000 – 10.000 de euro pe lună. Pentru celelalte categorii de ofițeri și pentru nebrevetați, veniturile sunt mult mai scăzute și atrac-tivitatea res-pectivelor funcții este mică. Pentru a ajunge la funcțiile superioare, în respectivele țări europene, trebuie să muncești mult timp cu salarii egale cu cele de pe uscat. Probabil că în acele țări, în alegerea marinăriei, pri-mează vocația, dragostea față de mare și navigație.

Ignoranța ca politică de stat

- Statutul de cetățean euro-pean constituie un avantaj pentru navigatorii români?

- Pe navele care arborează pavilioanele țărilor membre ale Uniunii Europene este obligatoriu să fie angajați cetățeni comunitari, iar această prevedere îi avan-tajează pe români, pe piața muncii, în competiția cu navi-gatorii din afara UE. România ar trebui să profite de acest lucru. Ar trebui să pregătim mai mulți tineri pentru viața de marinar, având aceste locuri de muncă garantate în Europa. Îmi pare rău că această oportunitate nu este fructificată de statul nostru, prin măsuri care să încurajeze pregătirea și perfec-ționarea unui număr mai mare de ofițeri.

- Statul român a organizat învățământul superior mari-năresc, cele două universități din Constanța, și centrul de perfecționare – CERONAV. Altceva mai face pentru mari-nărie?

- Din păcate, nu! Este un mare semn de întrebare pentru noi, de ce se întâmplă așa. Niciodată statul nu a făcut prea multe pentru navigatori, niciodată statul nu a arătat o înțelegere prea mare pentru această categorie socio – profesională. Marinarii întâmpină numeroase pericole pe mare – să ne amintim doar de cei ce au fost prizonierii piraților - și au parte de numeroase frustrări. Ar trebui să se bucure de o atenție deosebită din partea statului, mai ales că ei aduc venituri importante în valută în țară și alimentează bugetul statului prin taxe și impozite. Să nu uităm că, spre deosebire de navigatori, multe companii câștigă banii în România și exportă profitul în străinătate.

Am văzut miniștri care…

- Ce ar mai putea face statul român pentru marinari?

- Foarte multe! În foarte multe state, care au număr mai mic de navigatori decât România, există ministere ori departamente guvernamentale speciale pentru navigație. Ce să mai spunem de țări precum Filipine și Indonezia, care au un minister al marinarilor? Acesta se ocupă de contractele de muncă, de condițiile de viață și muncă ale navigatorilor, de pregătirea lor. Există un mare interes al guvernanților față de marinari. Am văzut miniștri care sărbătoresc împreună cu marinarii evenimente din viața lor, care îi vizitează la școală. Există un proces de apropiere a înalților demnitari față de această categorie profesională.

- Ați vrea ca ministrul Tran-sporturilor, Radu Berceanu, sau președintele României, Traian Băsescu, să vină în mijlocul studenților de la universitățile de marină?

- Dorim să vedem astfel de personalități în rândul marinarilor, pentru a stimula și a promova imaginea marinarului, a ofițerului de marină român. În lume există programe de sprijin pentru marinari. Aș vrea să văd că primăria Constanța se ocupă de construcția unui bloc de locuințe pentru tinerii marinari. Sunt foarte mulți navigatori în orașul nostru și nu există niciun program special pentru ei.

Serbare cu yachturi, șalupe și bărci

- Revenind la sărbătoarea de pe 15 august... Flota militară va fi bine reprezentată la fes-tivitățile de la malul mării. Cea comercială…?

- Din păcate, avem tot mai puține nave comerciale sub pavilion românesc. Anul acesta mai avem doar trei. Restul navigă sub alte flamuri, pe mările și oceanele lumii. Sperăm, ca, de această dată, să avem mai multe ambarcațiuni civile - yachturi, șalupe, bărci –, care vor face demonstrații. Noi încercăm să menținem mai ales prin jocurile marinărești prezența navigației comerciale la săr-bătoarea Zilei Marinei Române. Timp de 2 – 3 ore, la aceste întreceri vor participa marinari, studenți din cadrul celor două universități și chiar concurenți din public. Sperăm ca prin aceste festivități să aducem cât mai multă bucurie în sufletul celor ce iubesc sau admiră marinăria.