Noua eră în sistemul bancar: revoluția digitală

La Conferința "The new era in banking: The digital revolution", ediția a 2-a, prim-viceguvernatorului BNR, Florin Georgescu a avut următorul discurs:

Distinsă audiență,

Doamnelor și domnilor,

Revin cu plăcere la această conferință a Institutului Bancar Român pe tema revoluției digitale în domeniul bancar, acțiune desfășurată, ca de altfel, și la prima sa ediție de anul trecut, în parteneriat cu Association of Chartered Certified Accountants (ACCA).

Nu mai departe de acum o săptămână, cu ocazia reuniunii de la Tokyo, din 30-31 martie a.c., Consiliul pentru Stabilitate Financiară, al cărui rol principal este de a întări stabilitatea piețelor financiare internaționale, a introdus pe agenda sa de lucru implicațiile tehnologiilor inovative asupra sistemului financiar, pentru prima dată de la înființarea acestui for în anul 2009.

Deși evaluarea se află în fază incipientă, însăși abordarea acestui subiect, în pregătirea recomandărilor pentru următoarea ședință a G20, reprezintă un semnal puternic privind importanța fenomenului care face subiectul conferinței de astăzi.

Această mutare nu este tocmai surprinzătoare. În prezent, consumatorii profită deja din plin de avantajele tehnologiei digitale, în ramuri de activitate precum comunicațiile (telefonia mobilă), iar studii recente arată că în următorii ani, peste 2/3 dintre clienții băncilor din Europa vor fi foarte bine adaptați la mediul online. Pe măsură ce consumatorii și investitorii se mută în mediul virtual, tot mai multe start-up-uri vizează desfășurarea de operațiuni similare unor tipuri de servicii financiare, precum cele de plăți sau cele de finanțare. Astfel, activitățile bancare tradiționale se văd provocate din ce în ce mai mult, poate chiar într-o progresie exponențială, de către firme abia înființate care aduc masiv avansul tehnologic în zona serviciilor financiare. În același timp, multe instituții de credit la nivel mondial continuă să se confrunte cu o serie de provocări la adresa propriei profitabilități. În acest sens, ele trebuie să facă mai mult, potrivit Consiliului pentru Stabilitate Financiară, pentru a-și ajusta modelele de afaceri la noul context economic, caracterizat de dobânzi scăzute și reguli prudențiale întărite.

Produsele și serviciile bancare nu trebuie să rămână în urmă, ci să exploreze și să valorifice mediul online, al cărui impact asupra economiei este, fără îndoială, unul pozitiv.

Anul trecut, în România, ramura informații și comunicații (IT&C) a crescut cu aproape 12% față de 2014, având o contribuție la creșterea PIB mai ridicată decât industria (0,6%, față de 0,5%), conform ultimelor date furnizate de Institutul Național de Statistică. Prin comparație, activitățile de intermediere financiară și asigurări au crescut cu numai 1,2%, fără aport la creșterea PIB. Pot exista importante sinergii între cele două ramuri. Unele estimări arată că transformările digitale pot crește cu cca. 30% veniturile unei bănci tradiționale, în special în cazul produselor precum creditele pentru nevoi personale și operațiunile de plăți. Furnizorii acestor soluții inovative vor avea, desigur, și ei de câștigat. De asemenea, băncile își vor putea reduce costurile cu 20-25%, folosind digitalizarea pentru transformarea proceselor și serviciilor oferite. Astfel, băncile cu o componentă digitală dezvoltată vor avea un avantaj competitiv semnificativ față de cele tradiționale. Spre exemplu, acele instituții de credit din România care s-au conectat direct la baza de date a ANAF, au simplificat documentația pentru obținerea unui împrumut de către o persoană fizică, eliminând necesitatea furnizării de către solicitant a documentelor privind veniturile sale. În același timp, prin digitalizare, accesul clienților la servicii financiare va câștiga flexibilitate, iar concurența, tot mai intensă, dintre furnizorii de asemenea servicii va conduce la reducerea costurilor pentru clienți.

Digitalizarea reprezintă, însă, o mare provocare pentru bănci, principalele obstacole în accelerarea pătrunderii acesteia în instituțiile de credit fiind legate de transformarea relativ lentă a proceselor, începând de la instrumentele aflate la dispoziția personalului bancar care deservește clienții, procesele interne, bazele de date, noile competențe și abilități digitale care impun pregătirea profesională continuă a angajaților. Asistăm încă la soluții mixte, în care o operațiune începe deseori online/digital, dar ajunge să se finalizeze în format clasic, cu o documentație stufoasă, în stilul tradițional. În plus, mai este și teama de riscurile asociate digitalizării, cum ar fi vulnerabilitatea crescută în ceea ce privește siguranța datelor. Securitatea informației este o precondiție fundamentală a încrederii, iar respectarea acestei exigențe este costisitoare pentru bănci. Însă, eforturile pe care băncile le fac pentru a asigura securitatea tranzacțiilor și a datelor vor fi răsplătite, de exemplu, prin integrarea financiară a populației din zone unde nu există sucursale/agenții, prin intermediul internetului și a produselor bancare digitale.

Digitalizarea presupune, însă, și noi competențe și abilități pentru personalul băncilor. Aceasta înseamnă că va fi nevoie de programe de pregătire a angajaților, întrucât orice soluție digitală oferită de bănci va trebui însoțită de consultanță de specialitate din partea angajatului, pentru fiecare client. Pentru a beneficia de noile paradigme tehnologice, aptitudinile de profil nu sunt suficiente, este esențial să se dezvolte competențe profesionale de specialitate economică și financiar-bancară cum sunt: analiza financiară, identificarea și managementul riscurilor, componența costurilor etc.

Digitalizarea va diminua importanța anumitor segmente ale băncii, dar va pune accent pe utilizarea timpului angajaților pentru atribuții cu o valoare adăugată mai mare, creând astfel noi oportunități de dezvoltare profesională.

Pregătirea pentru noile competențe digitale generează oportunități atât pentru angajatori, cât și pentru angajați, în condițiile în care digitalizarea permite constituirea de grupuri virtuale de lucru, precum și posibilitatea de a lucra de acasă sau cu program redus (part-time), ceea ce va conduce la eficientizarea proceselor. Munca la nivel transfrontalier, din diverse zone orare și culturi ale globului, va deveni o practică uzuală. Performanța va fi din ce în ce mai puțin corelată cu prezența efectivă, fizică, într-un anumit sediu al băncii, la program fix de lucru. În acest context, băncile vor trebui să-și adapteze politicile de gestiune a personalului, la noile condiții și evoluții, inclusiv în cadrul relațiilor cu reprezentanții angajaților, în contextul dialogului social în industria bancară.

Nu pot încheia această scurtă intervenție înainte de sublinia că integrarea soluțiilor digitale reprezintă una dintre direcțiile de acțiune pe care Banca Națională a României le consideră de o actualitate indubitabilă în planul regândirii modelelor de afaceri în domeniul bancar.

Un banking modern nu poate fi gândit decât în consonanță cu economia digitală. În acest sens, comunitatea bancară din România beneficiază, prin existența Institutului Bancar Român, de o platformă educațională, atât pentru angajații băncilor, cât și pentru clienții acestora, IBR asumându-și din ce în ce mai mult și rolul strategic de educator social, contribuind la sinergia dintre bănci, clienți, populație și autoritățile publice.

Încredințat fiind că expunerile și dezbaterile care urmează vor viza tendințe definitorii pentru valorificarea de către sistemul bancar românesc a oportunităților oferite de progresul tehnologic, vă doresc succes pe parcursul lucrărilor conferinței.