Numărul autorizațiilor pentru construcția de locuințe a crescut cu 10,6%

Numărul autorizațiilor de construcție pentru clădiri rezidențiale eliberate în primele nouă luni ale lui 2008 a crescut cu 10,6% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Datele centralizate de Institutul Național de Statistică arată că în perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2008 au fost emise 47.455 de asemenea autorizații. În septembrie 2008, creșterea față de luna precedentă a fost de 1,8%.

Ponderea cea mai mare o au autorizațiile eliberate în mediul rural - 63,7% din totalul lunii septembrie. De altfel se respectă tendința de a se construi mai mult la țară.

În primele nouă luni ale anului, cele mai importante creșteri au fost în regiunile de dezvoltare: Sud-Muntenia (+1267 autorizații), Nord - Est (+960 autorizații), București – Ilfov (+918 autorizații) și Centru (+733 autorizații). În regiunea de dezvoltare Vest s-a înregistrat o scădere cu 534 autorizații.

Suprafața utilă aprobată prin cele 47.455 de autorizații eliberate în perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2008 este de 11.962.345 mp, ceea ce înseamnă că locuința medie va avea 252 mp.

Numărul de autorizații în creștere și suprafața utilă relativ mare a viitoarelor locuințe au asigurat un front de lucru sporit pentru constructori atât în acest an, cât și în 2009.

Rămâne de văzut dacă acest potențial va putea fi fructificat, având în vedere factorii contradictorii care influențează piața construcțiilor. Pe de o parte, materialele de construcții (în special cele din domeniul metalului) și carburanții se ieftinesc. Pe de altă parte, finanțarea construcțiilor este extrem de dificilă în condițiile în care scumpirea exagerată a creditelor, înăsprirea condițiilor de creditare și politica băncilor de a modifica discreționar dobânzile au dus, practic, la blocarea pieții împrumuturilor.

Sectorul construcțiilor este unul dintre motoarele creșterii economice din România. El este în pericol de a fi blocat de atitudinea iresponsabilă a bancherilor, care au ridicat nivelul dobânzilor fără nicio justificare economică.

După cum se cunoaște, țara noastră nu se confruntă cu o criză a sistemului bancar. Volumul creditelor neperformante este foarte scăzut și nicio instituție financiară nu este amenințată cu falimentul. Dimpotrivă sistemul bancar este prosper. Cele mai multe sucursale din România au anunțat creșteri de profit superioare celor obținute de centralele lor din străinătate. Cu toate acestea, băncile autohtone practică dobânzi la creditele acordate, cu mult mai mari decât suratele lor de afară, la care adaugă comisioane umflate și aberante.

În urmă cu două zile, am discutat cu reprezentantul unei mari companii de materiale de construcții din Olanda. Omul a rămas perplex când a aflat că băncile din țara noastră percep dobânzi de 8 – 9% la creditele în valută, în vreme ce oriunde în Europa, în condițiile crizei financiare, dobânzile nu depășesc 6%.

Politica practicată în România denaturează însuși rolul sistemului bancar în economie și societate. În loc să fie inima care pompează credite stimulative pentru afaceri, ajutându-le să producă profit și să se dezvolte, el se comportă precum căpușa ce-și vlăguiește de sânge gazda. Metoda dobânzilor ridicate lasă economia fără resurse și o aduce în pragul crizei, al falimentului.

În natură, când nu mai are ce suge, căpușa caută altă gazdă. În societate, situația este diferită. O instituție financiară sau mai multe își pot închide afacerile din România când nu mai scot profit, dar sistemul bancar în întregul său nu poate trage obloanele. El este condamnat să sufere, să bolească și să crape odată cu economia pe care, în mod iresponsabil, a jefuit-o. Această lecție, probabil că încă nu au învățat-o bancherii români.