Numărul restanțierilor, marele secret al băncilor
454
începutul acestui an, constănțenii aveau restanțe de 48,8 milioane lei la creditele în lei, aproape de două ori mai mult față de ianuarie 2008, când datele Băncii Naționale a României (BNR) indicau restanțe de circa 26 milioane lei.
În total, constănțenii contractaseră credite de 3,16 miliarde lei, din care 1,44 miliarde lei agenții economici și 1,70 miliarde persoanele fizice (1,5 miliarde lei credite de consum, 105 milioane lei credite imobiliare și 29,5 milioane altele).
În același timp, creditele în valută însumau 4,7 miliarde lei, din care 27,6 milioane lei restanțe.
Agenții economici luaseră credite în valută în valoare de 1,8 miliarde lei, în timp ce persoanele fizice depășiseră nivelul de 2,8 miliarde lei (1,7 miliarde lei credite de consum, 1 miliard lei credite imobiliare, 80 milioane lei altele).
La nivel național, în 2008, restanțele românilor s-au ridicat la 2,865 miliarde lei, în creștere de 2,6 ori față de anul 2007.
Explicația este simplă. De altfel, incapacitatea de rambursare a creditelor bancare a dus lumea în criza în care se zbate acum.
Creditele acordate prea ușor, relaxarea completă a sectorului bancar, acceptarea unor clienți "riscanți", toate au contribuit la creșterea numărului restanțierilor.
Desigur, subiectul este delicat pentru bancheri, care se feresc să facă declarații în legătură cu restanțierii pe care unitățile proprii îi au, temându-se că își fac publicitate negativă, pe principiul "Au restanțieri și pentru că au condiții dure de creditare, comi-sioane ascunse și taxe scumpe".
Încercarea de a afla numărul de restanțieri ai unei bănci comerciale sfârșește prin hățișul de legături telefonice încrucișate și prin răspunsurile clasice de genul "Nu este de competența mea să vă dau aceste informații". Iar cei competenți se feresc cât pot să își dezvăluie identitatea, fiind amenințați de furia celor aflați pe o treaptă superioară în lanțul trofic din trust.
"Restanțele au crescut direct proporțional cu numărul clienților, în special pe creditele de consum, unde nu s-au solicitat garanții. Și în cazul creditelor imobiliare și celor auto s-a înregistrat o creștere a numărului de restanțieri, în special din cauza sumelor mari implicate", spune ofițerul de credite dintr-o bancă constănțeană.
Restanțele la creditele în valută au avansat de trei ori mai repede decât cele la creditele în lei, o cauză a trendului fiind și devalorizarea monedei naționale în raportul cu dolarul și euro.
În total, constănțenii contractaseră credite de 3,16 miliarde lei, din care 1,44 miliarde lei agenții economici și 1,70 miliarde persoanele fizice (1,5 miliarde lei credite de consum, 105 milioane lei credite imobiliare și 29,5 milioane altele).
În același timp, creditele în valută însumau 4,7 miliarde lei, din care 27,6 milioane lei restanțe.
Agenții economici luaseră credite în valută în valoare de 1,8 miliarde lei, în timp ce persoanele fizice depășiseră nivelul de 2,8 miliarde lei (1,7 miliarde lei credite de consum, 1 miliard lei credite imobiliare, 80 milioane lei altele).
La nivel național, în 2008, restanțele românilor s-au ridicat la 2,865 miliarde lei, în creștere de 2,6 ori față de anul 2007.
Explicația este simplă. De altfel, incapacitatea de rambursare a creditelor bancare a dus lumea în criza în care se zbate acum.
Creditele acordate prea ușor, relaxarea completă a sectorului bancar, acceptarea unor clienți "riscanți", toate au contribuit la creșterea numărului restanțierilor.
Desigur, subiectul este delicat pentru bancheri, care se feresc să facă declarații în legătură cu restanțierii pe care unitățile proprii îi au, temându-se că își fac publicitate negativă, pe principiul "Au restanțieri și pentru că au condiții dure de creditare, comi-sioane ascunse și taxe scumpe".
Încercarea de a afla numărul de restanțieri ai unei bănci comerciale sfârșește prin hățișul de legături telefonice încrucișate și prin răspunsurile clasice de genul "Nu este de competența mea să vă dau aceste informații". Iar cei competenți se feresc cât pot să își dezvăluie identitatea, fiind amenințați de furia celor aflați pe o treaptă superioară în lanțul trofic din trust.
"Restanțele au crescut direct proporțional cu numărul clienților, în special pe creditele de consum, unde nu s-au solicitat garanții. Și în cazul creditelor imobiliare și celor auto s-a înregistrat o creștere a numărului de restanțieri, în special din cauza sumelor mari implicate", spune ofițerul de credite dintr-o bancă constănțeană.
Restanțele la creditele în valută au avansat de trei ori mai repede decât cele la creditele în lei, o cauză a trendului fiind și devalorizarea monedei naționale în raportul cu dolarul și euro.
Comentează știrea
Nu există comentarii introduse pentru acest articol!