Guvernanții țin morțiș să readucă la viață Casa Română de Comerț Agroalimentar „Unirea”. În ședința din 26 august a fost adoptată o ordonanță de urgență care îi va permite Ministerului Agriculturii să aloce noi fonduri pentru menținerea în viață a acestei unități păguboase.
Sfidând realitatea, Petre Daea - ministrul agriculturii - susține următoarele: „Casa de Comerț Unirea este un instrument necesar economiei de piață, care vizează în principal valorificarea produselor agro-alimentare pe piața internă a României, cu accent deosebit pe preluarea și valorificarea producțiilor realizate de micii producători. Prin intermediul acestui instrument, asigurăm accesul ritmic al consumatorilor la produse proaspete, de calitate, prin lanțul scurt de aprovizionare, evitându-se intermedierea și deformarea prețurilor".
O pagubă de 93 de milioane de lei
Stimați cititori, proiectul Casei Române de Comerț Agroalimentar „Unirea” a fost lansat în decembrie 2018, pe timpul Guvernului Dăncilă, la inițiativa ministrului Agriculturii, Petre Daea. La data de 7 ianuarie 2019, când societatea a fost înscrisă la Oficiul Național al Registrului Comerțului, statul român a vărsat în conturile sale un capital social de 93.100.000 lei, bani proveniți de la bugetul de stat, adică din taxele și impozitele achitate de contribuabili.
Ce a făcut „Unirea” cu banii? Hai să intrăm pe site-ul său și să o lăsăm să ne povestească singură! Mai întâi, societatea ne anunță că obiectivul său este: „Creșterea gradului de acoperire a consumului de alimente din producția internă și redobândirea statutului de exportator agroalimentar". Apoi se prezintă ca fiind: „O structură comercială puternică, de interes național, menită să contribuie pro-activ la implementarea politicii agricole naționale prin valorificarea integrată și integrală a imensului potențial de care dispune România, respectând direcțiile strategice și valorizând superior Politica Agrară Comună a Uniunii Europene." După care, ne povestește că activitatea sa se bazează pe trei piloni:
- o rețea de clustere agricole având în structură cel puțin un centru de distribuție și colectare a produselor agricole. „Funcția de bază a clusterului local este de a asigura inputuri de calitate fermierilor (material semincer, răsaduri, rase animaliere, produse agro-chimice, servicii de mecanizare, resurse umane și financiare etc.), dar și de a asigura achiziționarea pe loc și la prețul corect al pieței toate produsele agricole rezultate";
- o rețea de centre regionale de însilozare, depozitare și procesare industrială;
- o rețea națională de magazine în centrele de mare consum.
Restructurarea noului născut
Dar oare structurile acestea, descrise atât de frumos, există în realitate, funcționează? Din hotărârile adunărilor generale ale acționarilor aflăm că „Unirea” a decis, în septembrie și octombrie 2019, să înființeze:
- un „punct de colectare” în localitatea Chilia Veche din județul Tulcea;
- un depozit în comuna Gruiu, din județul Ilfov,
- câte un magazin în sectorul 1 din București, în Sibiu și Slatina.
- o sucursală la Tulcea, specializată în comerțul angro al peștelui, crustaceelor și moluștelor, prelucrarea și vânzarea lor.
Dar la scurt timp, mai exact începând din luna aprilie 2020, a fost declanșată o acțiune de restructurare și reorganizare a societății care abia ce încheiase primul an de viață, în scopul reducerii pierderilor financiare. Astfel s-a decis închiderea punctelor de lucru abia înființate în comuna Gruiu, în Slatina, Sibiu și în București și desființarea a 42 de locuri de muncă. Totodată s-a decis și închiderea Sucursalei Tulcea și a punctelor de lucru, fiind desființate alte 27 de posturi din organigramă.
La trei ani de la înființare, societatea demonstrează că nu își îndeplinește obiectivele pentru care a fost înființată, că producătorii români nu își desfac produsele și nu se aprovizioneze cu cele necesare prin intermediul Casei Române de Comerț Agroalimentar „Unirea”. Drept dovadă, cele 11 pagini cu oferte de produse (pește, legume, lactate, fructe, semințe, îngrășăminte, furaje, utilaje agricole, consultanță surse de finanțare, scule și motorină), de pe site-ul său de prezentare, te întâmpină, de mai bine de un an, cu același anunț: „Pagină în curs de actualizare”.
Bilanțul dezastrului
Bilanțurile financiar-contabile publicate pe site-ul Ministerul Finanțelor demonstrează că „Unirea” a desfășurat o activitate total păguboasă: Iată, în anul 2019 a obținut venituri totale de 1.912.539 de lei, în 2020, de 3.082.646 de lei, iar în 2021, de numai 1.284.091 de lei. Nivelul extrem de scăzut al acestora demonstrează că societatea este foarte, foarte departe de atingerea scopului nobil pentru care a fost înființată.
Dar dacă veniturile societății au fost foarte mici, în schimb cheltuielile au fost de 4,74 ori mai mari decât acestea, în 2019, de 2,76 ori mai mari, în 2020, și de 1,83 ori mai mari în 2021. Drept urmare societatea a înregistrat o pierdere brută de 7.157.014 lei, în primul an de activitate, de 5.412.881 de lei, în cel de al doilea, și de 1.067.504 lei în cel de al treilea. În plus, datoriile sale au ajuns la 29.145 de lei, la finalul lui 2021.
O explicație a situației financiare păguboase ne-a oferit-o un document al societății, din care aflăm că, deși „Unirea” avea o organigramă aprobată de numai 22 de posturi, conducerea executivă din perioada ianuarie-noiembrie 2019 a angajat, în mod abuziv, 60 de lucrători în noiembrie 2019, fără criterii de studii și competențe. În urma restructurărilor operate pe parcursul, numărul angajaților a ajuns la 16 persoane, în 2021.
Totodată, cheltuielile salariale au fost reduse cu 57% în 2021 față de anul precedent, câștigul mediu brut lunar pe cap de salariat scăzând de la 7.128 de lei la 4.099 de lei. Nici indemnizațiile personalului de conducere n-au fost iertate, fiind reduse cu 50%.
În aprilie 2022, premierul Nicolae Ciucă a anunțat că unitatea va primi o capitalizare de 100 de milioane de euro, de la bugetul de stat, începând cu data de 1 august. După ședința de guvern din 26 august, Executivul „a uitat” să informeze opinia publică dacă „Unirea” va mai primi ajutorul de 100 de milioane de euro promis sau o sumă mai mică. Astfel stând lucrurile, se naște întrebarea: de ce ține morțiș Guvernul Ciucă să bage banii în această afacere păguboasă?