Flota mondială oferă mai puține locuri de muncă

Ofițerii maritimi fac coadă la ușile agențiilor de crewing din Constanța

1806
Ofițerii maritimi fac coadă la ușile agențiilor de crewing din Constanța - 485e90ebaee7d3606c1a254721a46681.jpg
Pe uscat, din Europa până în Extremul Orient și SUA, economia s-a mai dezghețat. În schimb, pe mările și oceanele lumii, crivățul recesiunii suflă cu și mai mare putere în pupa flotei mondiale.

În vremuri de criză
Shipping-ul internațional trece printr-una dintre cele mai grave crize din ultimele decenii. În porturile lumii, mii de nave așteaptă de luni de zile la cheu sau în ancoră, să prindă un contract de transport. Multe dintre cele rămase în exploatare circulă pe jumătate goale. Comparativ cu cerințele comerțului, flota mondială are o capacitate de transport excedentară de circa 20%. Din această cauză, situația de pe piața forței de muncă marinărești s-a inversat. Până mai ieri, shipping-ul ducea o lipsă acută de ofițeri, în special la funcțiile superioare. Agențiile de crewing din România făceau eforturi uriașe să recruteze echipajele necesare. Astăzi, la ușa lor au apărut cozile.
"Numărul ofițerilor care își oferă serviciile este mai mare decât locurile de muncă disponibile. Până și la funcțiile deficitare, de comandanți și șefi mecanici, s-a inversat raportul dintre cerere și ofertă. La început de an, piața shipping-ului este în continuă scădere. Singurul lucru îmbucurător este faptul că portcotainerele sunt mai pline la fiecare transport. Din păcate, această schimbare nu a adus mai multe locuri de muncă pentru navigatorii români" - a declarat, pentru cotidianul "Cuget Liber", profesorul univ. dr. inginer Haralambie Beizadea, directorul companiei "Arpinav".

Petrolul oferă de lucru
Dacă pe piața navelor comerciale este criză de locuri de muncă, în schimb a explodat cererea de mână de lucru pentru flotele care servesc platformele petroliere: remorchere maritime, nave de aprovizionare, nave specializate în diverse lucrări.
"Clienții ne solicită șefi mecanici și comandanți care să aibă experiență pe asemenea nave și care să îndeplinească cerințele SCTW (Standardele de Pregătire, Certificare și Încadrare a Navigatorilor) pentru activitatea maritimă. Din păcate, în România, ne confruntăm cu următoarea situație: cei ce au experiență lucrează pe nave portuare, dar nu îndeplinesc cerințele SCTW solicitate de clienți; pe de altă parte, comandanții și șefii mecanici din flota comercială răspund criteriului SCTW, dar nu au experiența cerută.
O asemenea oportunitate nu trebuie ratată, mai ales că este de lungă perspectivă. Autoritățile române, sistemul de învățământ ar trebui să țină seama de ea, să vină în sprijinul navigatorilor și să-i ajute să intre pe acest segment de piață. În primul rând, ar trebui organizate cursuri pentru ofițerii de pe navele portuare, pentru a putea îndeplini cerințele SCTW" - afirmă Beizadea.

Prestigiul brevetului românesc
Pe piața shipping-ului internațional, învățământul maritim românesc și sistemul de certificare a competenței ofițerilor au o cotație înaltă. Brevetele eliberate în România fac parte din categoria celor cu credibilitate ridicată. "În prezent, un client ne solicită informații privind procedurile ce trebuie urmate pentru ca 19 ofițeri din Madagascar să obțină brevete românești, care sunt mult mai bine apreciate în lume decât cele malgașe" - a relatat directorul companiei "Arpinav".

Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole din aceeași secțiune

Pagina a fost generata in 1.8205 secunde