Oieria Palas înghite, cu noduri, trei stațiuni de cercetare / Foto

Institutul de Cercetare - Dezvoltare pentru Creșterea Ovinelor și Caprinelor Palas Constanța (Oieria Palas, cum e cunoscută de localnici) va fuziona cu trei unități de cercetare. Este vorba de Stațiunea de Cercetare - Dezvoltare pentru Creșterea Ovinelor și Caprinelor - Bilciurești (județul Dâmbovița), Stațiunea de Cercetare - Dezvoltare pentru Creșterea Ovinelor și Caprinelor - Reghin (județul Mureș) și Stațiunea de Cercetare și Producție pentru Creșterea Ovinelor - Rușețu (județul Buzău).

Care sunt motivele reorganizării? "Cercetarea, activitatea de bază a institutului ar fi trebuit să fie finanțată necondiționat, conform Legii nr. 45/2009, de către statul român, prin bugetul Ministerului Agriculturii. Or, în Legea Bugetului de stat pe 2014, a fost introdus un articol care spune că unitățile de cercetare care nu au hotărâre de reorganizare nu pot fi subvenționate de la bugetul de stat. Nu știm cine a introdus-o, dar respectiva prevedere este perversă. Este singura care se referă la o unitate de interes public, cum suntem noi" - a declarat, pentru cotidianul "Cuget Liber", Radu Răducu, directorul general al institutului. În prezent, se află în lucru proiec-tul unei hotărâri de guvern de reorganizare. Teoretic, prin adoptarea acesteia, va fi înlăturat obstacolul din calea finanțării institutului. Dar cine știe dacă nu se vor ivi alte piedici? Prin aplicarea Legii nr. 45, o parte din rețeaua de cercetare din sectorul ovinelor și caprinelor ar fi dispărut, explică Radu Răducu. Întrucât institutele de cercetări din alte domenii de activitate au refuzat să preia respectivele unități, s-a "sacrificat" institutul din Constanța, care, din 2002 încoace, le patronase neoficial. "Va fi vai de capul nostru! Reorganizarea face să crească problemele institutului și, mai ales, cheltuielile" - afirmă directorul general.

Activitatea unității constănțene este axată pe crearea progresului genetic și tehnologic în domeniul ovinelor și caprinelor, care înseamnă îmbunătățirea performanțelor morfo-productive la rasele autohtone de ovine și caprine. "Nu mai există în România o altă unitate, nici măcar firme de cercetare străine, cum au intervenit în alte domenii, care să aibă posibilitatea, experiența și capacitatea de a produce progresul genetic și tehnologic - afirmă Radu Răducu. Toate rasele istorice consacrate sunt rase de natură mixtă, cu performanțe deosebit de slabe. "Implantarea" unor rase de ovine din alte țări, cu performanțe deosebite pentru producția de lapte și carne, nu se potrivește pentru România, așa cum se întâmplă la alte specii, cum ar fi păsările, porcii. Oaia este un animal crescut în sistem extensiv, care intră în contact cu numeroși factori naturali. S-a demonstrat că cei ce au făcut importuri de rase perfecționate nu au reușit să le crească în România, în rasă curată. În câțiva ani de zile au scăzut indicii de reproducție și starea de sănătate a animalelor. Singura soluție este ceea ce facem noi: crearea de rase și populații ro-mânești, adaptate condițiilor de aici, cu performanțe apropiate de cele din rasele specializate, din țările cu rezultate deosebite în acest do-meniu. Din 1962, de la Merinosul de Palas, singurele rase de animale omologate în România sunt rasa de lapte Palas (2010) și rasa de carne Palas (2012). Satisfacția noastră cea mai mare este că aceste rase au demonstrat, la crescători, perfor-manțe cu totul deosebite, superioare celor obținute pe plan internațional."

Institutul constănțean a creat, de asemenea, patru precursori pentru două rase de ovine și două rase de caprine, prin încrucișarea dintre rasele specializate și cele autohtone. Procesul de generare a noilor rase a început în urmă cu șapte ani și va dura, în total, 25 de ani, până la consolidarea genetică a populațiilor de animale și omologarea noilor rase. Din anul 2000, institutul nu a primit nici măcar un leu de la bugetul statului, fiind nevoit să se descurce din resurse proprii, respectiv veniturile aduse de proiectele de cercetare câștigate în cadrul unor competiții naționale și vânzarea de material genetic. Institutul deține circa 3.000 capete de ovine și caprine, structurate pe rase, fiecare dintre acestea având 380 - 400 capete de oi mame, precum și 557 ha de teren, din care 508 ha de teren agricol, pe care se produc furaje pentru animale. În 2014, institutul a vândut crescătorilor de animale circa 800 de ovine: berbeci și tineret femel de reproducere. An de an, cererea de material genetic din partea crescătorilor depășește oferta institutului. Fiind unitate bugetară și având prețuri de producție mari, institutul este nevoit să vândă animalele sub prețul de cost. Dacă n-ar proceda altfel, n-ar avea cumpărători, iar progresul genetic ar ajunge să fie sacrificat în abatoare. O astfel de soluție ar însemna ca institutul să nu își mai îndeplinească menirea față de zootehnia României. "Preferăm să mergem în pierdere, dar să știm că munca noastră este utilă crescătorilor și țării" - a declarat Radu Răducu.