Patronii magazinelor din Constanța să ia exemplul americanilor!

Solidaritatea - o utopie?

- Domnule Mihai Daraban, ce credeți că ar trebui făcut pentru ca produsele "fabricate în România" să fie promovate pe piață?

- Patronii de magazine - câți dintre ei mai sunt români - ar trebui să procedeze ca americanii. În multe magazine din SUA sunt afișe mari pe care scrie: "Mărfurile nu sunt produse în China". Consumatorilor nu li se cere să nu cumpere mărfuri chinezești. Sunt pur și simplu informați că respectivele magazine nu vând mărfuri chinezești. De ce n-ar exista și magazine sau raioane întregi care vând numai mărfuri românești? Acest lucru este posibil în domeniul alimentar, textil, al materialelor de construcții. O pondere mai mare a produselor românești în magazine înseamnă o șansă mai mare să ieșim cât mai repede din criză. Este o utopie ce spun acum, dar mi-aș dori o solidaritate a consumatorilor români. Ce-ați spune dacă și-ar pune în cap, ca începând din 2013, să cumpere produse "made in Romania". Chiar dacă produsele respective ar avea, în componență, 50% importuri, vă garantez că, în 2013, am ieși din criză. Nu numai că ar crește exponențial producția românească, dar s-ar da și un semnal pieței externe că românii au un comportament aparte: cumpără tot ce se fabrică la ei. În acel moment, ar veni investitori în țara noastră pentru a ridica fabrici pentru produse "made in Romania". Vorbim de electrocasnice, produse alimentare, textile și altele.

- În standurile din hipermarket-ul "Kaufland" se pot vedea, din loc în loc, etichete cu tricolorul și inscripția "Produs românesc". Credeți că exemplul ar putea fi "molipsitor"?

- Este un exemplu pozitiv, dar nu trebuie să avem mari așteptări de la hipermarket-uri. Sunt entități străine care, în general, externalizează capitalul. Alte speranțe avem de la lanțurile de magazine ale patronilor români. Repet, este nevoie, în primul rând, de solidaritatea consumatorilor. Să ne amintim ce s-a întâmplat pe la începutul anilor ´90, când Coreea de Sud a intrat în criză și trebuia să-și achite datoriile externe. Pentru a-și sprijini statul, mulți coreeni și-au donat bijuteriile. Desigur, nu ne așteptăm la români la un asemenea gen de solidaritate, specific asiatică.

- Nici statul român nu e solidar cu cetățenii săi.

- Într-adevăr, dacă avem în vedere evenimentele de pe scena politică și economică din ultimii 22 de ani, putem spune că statul nu a fost un apropiat al românilor. De aceea, cred că solidaritatea consumatorilor este cea mai importantă. Nu cred că o reclamă "Consumați românește", plătită de ONG-uri, ar constitui o problemă. Reclamele "Beți zilnic cel puțin doi litri de lichide" și "Excesul de grăsimi, zahăr și sare dăunează sănătății" sunt de interes public și, de aceea, gratuite. De ce n-ar fi tratată la fel și reclama "Consumați românește!"? Televiziunile sunt private, marea majoritate fiind în mâinile românilor. Nu cred că CNA ar opri un patron de presă român să introducă gratis acest gen de reclamă.

Interesul național din… statisticile vamale

- Când ați văzut ultimul reportaj la televizor despre ceea ce mai produc românii?

- Mai curând îmi amintesc ce mi-a declarat reprezentantul unui mare trust de televi-ziune. Când l-am întrebat de ce nu a fost la lansările de nave din Șantierul Naval Constanța, mi-a răspuns: "Pentru că nu au plătit publicitate!" Păi ce publicitate pe piața internă îi trebuie unui șantier naval care face nave de 40.000 tdw pentru export? Dacă ar fi fost vorba de un accident, trustul respectiv ar fi făcut "reclamă". Ar fi solicitat aprobarea să intre în SNC, să filmeze. Informațiile despre navele construite în România ar fi trebuit să fie prezentate în buletinele de știri, așa cum se procedează în toată lumea. CNA nu ar fi amendat televiziunea respectivă pentru difuzarea unei informații de presă. Este vorba doar de politica respectivului trust, care așa a înțeles să promoveze interesele României.

- Nu se poate cere doar consumatorilor să sprijine producția românească. Primii care trebuie să o sprijine sunt chiar producătorii: prin calitate și preț. E o dovadă de patriotism să cumperi scump și de proastă calitate?

- Dacă vă referiți la comparația cu produsele chinezești, cred că nu este exemplul cel mai bun. Să ne uităm în statisticile vamale! Constatăm că se acceptă cu ușurință prețurile declarate în facturi. La o cămașă, spre exemplu, prețul abia acoperă valoarea aței de cusut.

Pașaport de Constanța

- Care sunt cele mai importante produse pe care ar putea fi aplicată eticheta "Fabricat în Constanța"?

- Cele mai scumpe sunt navele. Urmează petrolul, materialele de construcții - cu doi mari producători, "Lafarge" și "Celco" -, produsele industriei alimentare - cu doi jucători cu impact pe piața națională, "Dobrogea" și "Argus" - și, nu în ultimul rând, produsele agricole. În domeniul serviciilor, turismul și activitățile portuare sunt sută la sută românești. Există și alte produse, dar cu o cotă de piață mai mică: mobilă, pompe, instalații de irigat și altele. Față de alte județe, Constanța este bine reprezentată în economia națională.

- Credeți că pentru promovarea produselor constănțene ar fi necesar un program comun, la care să colaboreze Camera de Comerț, administrațiile locale și patronatele?

- Se impune un astfel de proiect, mai ales în ceea ce privește produsele agro-alimentare. Cele mai mari probleme le ridică pătrunderea produselor constănțene pe piețele din țară, din cauza taxei de pod. CCINA a făcut numeroase demersuri la Ministerul Transporturilor. Am încercat să facem să se înțeleagă faptul că producătorii și transportatorii dobrogeni au un mare handicap pe piața bucureșteană, din cauza acestei taxe, care se plătește la dus și la întors. N-am fost luați în considerare, dar nu am cedat. Din două în două săptămâni revenim cu solicitarea. Nu-i normal ca dobrogenii să aibă acest dezavantaj față de restul țării. Mai lipsește să ne dea și pașaport. Nu e de ajuns că plătim rovinieta și accizele, ca toată lumea? De ce să plătim și taxa pentru un pod pe care nu s-a mai dat o mână de vopsea de 20 de ani?

- Există site-uri care promovează produsele unor zone. N-ar trebui să existe și unul pentru produsele județului Constanța?

- Camera de Comerț, în colaborare cu Ministerul Economiei, a realizat un CD cu produsele de export realizate în județul Constanța. Îl promovăm peste tot unde mergem. În ceea ce privește piața internă, eu rămân la părerea că primordiale sunt atitudinea și comportamentul consumatorului. El este cel ce poate ajuta economia să iasă din criză.

- Domnule Mihai Daraban, vă mulțumesc pentru interviu!