Pe piața forței de muncă, e liniștea dinaintea furtunii

În anii 2005 - 2008, în perioada de creștere economică, piața forței de muncă scârțâia din toate încheieturile. O apăsau dezechili-brele dintre cerere și ofertă. Patronii români erau disperați. Așteptau cu locurile de muncă pe tavă, dar nu aveau mușterii. Ofertele de job-uri de la "mica publicitate" erau pe alese: directori, manageri, contabili șefi, economiști, informaticieni, ingineri de sistem, electroniști, macaragii, sudori, lăcătuși, medici, farmaciști, chelneri, vânzători. Nu era meserie sau nivel ierarhic în care să nu fie posturi vacante. Economia avea o foame de lup. Dorea personal calificat, de la nivelul de execuție până la cel de conducere, dar de unde să-l ia?

Oamenii de afaceri se uitau cu disperare la investiții, la clădiri și birouri, la utilajele, instalațiile și sculele înțepenite în nemișcare. Fără meseriașii care să le pună la treabă, toate mașinăriile nu valorau nimic. Unde este armata de rezervă a economiei, se întrebau patronii? Unde sunt șomerii? Unde sunt tinerii absolvenți ai universităților, școlilor postliceale și profesionale?

Marea recesiune din perioada 2009 - 2012, cu avalanșa de concedieri, a temperat în mare măsură foamea de lucrători calificați, dar nu a rezolvat dezechilibrele existente pe piață.

Planurile de învățământ sunt, în continuare, necorelate cu nevoile economiei naționale, care, la rândul ei, e incapabilă să-și determine necesarul de forță de muncă pe termen scurt, mediu și lung. Din acest motiv, "producția de diplome" din multe specializări are desfacere redusă pe piața muncii, unitățile de învățământ fiind adevărate fabrici de șomeri.

Dar să lăsăm nivelul macro și să vedem ce se întâmplă în plan micro, în unitățile economice, care vin în contact direct cu piața muncii.

"Cea mai gravă problemă cu care ne confruntăm este lipsa pregătirii forței de muncă. Aceasta se datorează mai ales instabilității din piață, din perioada 2006 - 2010. Pe atunci, lucrătorii «navigau» de la o companie la alta. Nu apucau să se pregătească, să se specializeze, să câștige experiență într-un anumit domeniu. În acest moment, eu am nevoie de forță de muncă mai bine pregătită. Cu ceea ce avem, nu putem realiza productivitatea pe care ne-am propus-o" - a declarat, pentru cotidianul "Cuget Liber", Virgil Lixandru, managerul general al companiei Euro Vial Lighting.

Compania sa are nevoie, în special de agenți de vânzări, cu studii electrotehnice. "Nu-i găsim pe piață. În schimb, există o supraofertă de absolvenți de facultăți economice și de drept. Sistemul de învățământ nu pregătește forța de muncă în funcție de nevoile economiei" - afirmă Lixandru. El recunoaște că, în ceea ce îl privește, îi este greu să stabilească un necesar de forță de muncă pe următorii cinci ani, din cauza instabilității pieții.

În 2007 - 2008, sectorul construcțiilor suferea cel mai tare de pe urma migrației externe a lucrătorilor calificați. Situația este total diferită în prezent, după cum rezultă dintr-un sondaj realizat, ieri, în rândul a cinci unități din domeniu. Directorii intervievați au declarat că problema constructorilor nu este lipsa forței de muncă, ci a comenzilor. Toate unitățile și-au păstrat nucleele de bază, de specialiști, și angajează forță de muncă de completare, pe perioadă determinată, în funcție de comenzi.

Constructorii se plâng că, deși învățământul de arte și meserii constănțean scoate an de an promoții de lucrători calificați, forța de muncă disponibilă pe piața internă este îmbătrânită. Motivul - spun ei - îl constituie faptul că tinerii preferă să muncească în străinătate, unde se câștigă mai bine. Totuși, instabilitatea economică, lipsa contractelor pe termen mediu și lung, reprezintă principala cauză a migrației internaționale.

Comerțul cu aparatură electronică și service-ul pentru ele se numără printre sectoarele care stau bine din punct de vedere al forței de muncă. "Pare surprinzător, dar în aceste activități este suficient un nivel de pregătire medie. Nu-i nevoie de prea multă specializare în domeniul informatic, dat fiind faptul că, astăzi, se intervine foarte puțin în aparatură. Doar în partea de service, din laboratoare, e nevoie de specialiști de înalt nivel. În general, în acest sector, forța de muncă este foarte stabilă. Pe de altă parte, pe piață, oferta de lucrători este mare, tinerii fiind atrași de acest sector de activitate" - a declarat Michele Roza, directorul de marketing al companiei Rel Syspro.

Fundația Școala Portuară Con-stanța servește, în special, necesitățile de formare profesională ale companiilor de pe platforma por-tuară. "În prezent, 75% din cursanții noștri sunt salariați ai operatorilor portuari. Angajatorii le achită costurile formării profesionale, căci sunt interesați să-i califice pe cei ce nu au o calificare sau să-i policalifice pe cei ce au, deja, o meserie, pentru a folosi mai eficient forța de muncă.

Diferența de 25% o reprezintă persoanele fizice, care doresc să obțină o calificare, pentru că și-au găsit ceva de lucru sau speră să aibă o șansă în plus la angajare.

Anul trecut, am avut un curs de calificare în meseria de docher, pentru șomeri. Tinerii nu s-au înghesuit. Meseria fiind mai dură, nu atrage. În schimb, au venit persoane de peste 30 de ani. Meseriile portuare nu mai sunt atractive din punct de vedere financiar, cum erau în trecut.

Marii operatorii portuari au elaborat strategii privind forța de muncă, aferente investițiilor pe care le fac. În funcție de investiții, își formează și personalul necesar. În schimb, micii agenți economici nu-și fac astfel de planuri. Acționează pe moment, atunci când au nevoie.

În curând vom veni cu o premieră pe piață: cursul de docher - amarator. Avem o solicitare în acest sens. Absolvenții vor primi certificate recunoscute pe plan național și european. Primul curs va începe de luna viitoare" - a declarat, Felicia Andrei, directoarea școlii.

Piața forței de muncă pare calmă, dar liniștea ei ascunde mari tensiuni latente. Începând din 2015 - 2016, când se va relua ciclul creș-terii economice la nivel global, criza de lucrători calificați va reizbucni cu mai mare putere. Va fi pregătită economia românească să-i facă față?